De ce tindem să mâncăm mai mult atunci când suntem stresați?

Deși tindem să mâncăm mai mult când suntem stresați, pentru a ne relaxa, acest lucru are și dezavantaje. Potrivit oamenilor de știință de la Universitatea din Sydney (Australia), stresul combinat cu hrana bogată în calorii creează schimbări în creier care ne determină să mâncăm și mai mult, stimulează pofta de alimente dulci și foarte gustoase și duce la creșterea în greutate.

O echipă de la Institutul de Cercetări Medicale Garvan (Australia) a descoperit că stresul a acoperit răspunsul natural al creierului la sațietate, ceea ce duce la semnale de recompensă non-stop care promovează consumul de alimente mai gustoase. Acest lucru a avut loc într-o parte a creierului numită habenula laterală, care, atunci când este activată, atenuează de obicei aceste semnale de recompensă.

„Descoperirile noastre dezvăluie că stresul poate rescrie un răspuns natural al creierului care diminuează plăcerea dobândită din a mânca, ceea ce înseamnă că creierul este răsplătit continuu pentru a mânca”, spune profesorul Herbert Herzog, autor principal al studiului și cercetător la Institutul Garvan.

„Am arătat că stresul cronic, combinat cu o dietă bogată în calorii, poate genera o creștere a aportului de alimente, precum și o preferință pentru alimente dulci, foarte gustoase, favorizând astfel creșterea în greutate și obezitatea. Această cercetare evidențiază cât de crucială este o dietă sănătoasă în perioadele de stres”, subliniază profesorul.

Cercetarea a fost publicată în revista Neuron.

De ce mâncăm mai mult când suntem stresați?

Deși unii oameni mănâncă mai puțin în perioadele de stres, cei mai mulți dintre noi mâncăm mai mult când suntem stresați și alegem opțiuni bogate în calorii, pline de zahăr și de grăsimi.

Pentru a înțelege ce anume determină aceste obiceiuri alimentare, echipa a investigat pe modele de șoarece modul în care diferite zone din creier au răspuns la stresul cronic în cadrul diferitelor diete.

„Am descoperit că o zonă cunoscută sub denumirea de habenula laterală, care este în mod normal implicată în oprirea răspunsului de recompensă al creierului, a fost activă la șoarecii care urmau o dietă pe termen scurt bogată în grăsimi pentru a feri animalul de supraalimentare. Cu toate acestea, atunci când șoarecii erau stresați cronic, această parte a creierului a rămas tăcută, permițându-le semnalelor de recompensă să rămână active și să încurajeze hrănirea de plăcere, fără să mai răspundă la semnalele de reglare a sațietății”, explică dr. Kenny Chi Kin Ip, de la Institutul Garvan.

„Am descoperit că șoarecii stresați care aveau o dietă bogată în grăsimi o creștere a greutății de două ori mai mare față de șoarecii care urmau aceeași dietă, dar care nu erau stresați”, spune cercetătorul.

Molecula vinovată de acest comportament

Cercetătorii au descoperit că la baza creșterii în greutate se află molecula NPY, pe care creierul o produce în mod natural ca răspuns la stres. Atunci când cercetătorii au blocat NPY să activeze celulele cerebrale din habenula laterală la șoarecii stresați care urmau o dietă bogată în grăsimi, șoarecii au consumat mai puține alimente pentru a se relaxa, ceea ce a dus la o creștere mai mică în greutate, scrie Medical Xpress.

Cercetătorii au efectuat apoi un „test de preferință pentru sucraloză”, permițându-le șoarecilor să aleagă să bea fie apă obișnuită, fie apă îndulcită artificial.

„Șoarecii stresați care urmau o dietă bogată în grăsimi au consumat de trei ori mai multă sucraloză decât șoarecii nestresați care urmau o dietă bogată în grăsimi, ceea ce sugerează că stresul nu numai că un răspuns mai mare de recompensă atunci șoarecii când mănâncă, ci în mod special provoacă pofta de mâncare dulce și gustoasă”, spune profesorul Herzog.

„În mod important, nu am văzut această preferință pentru apa îndulcită la șoarecii stresați care aveau o dietă obișnuită”, a continuat el.

În situații de stres, o dietă sănătoasă este esențială

„În situații stresante este ușor să folosești multă energie, iar sentimentul de recompensă te poate calma, iar atunci este util un impuls de energie din alimente. Dar atunci când este experimentat pe perioade lungi de timp, stresul pare să schimbe ecuația, ducând la o alimentație dăunătoare pe termen lung pentru organism”, spune profesorul Herzog.

Cercetătorii spun că descoperirile lor identifică stresul drept un regulator critic al obiceiurilor alimentare care poate decupla capacitatea naturală a creierului de a echilibra nevoile energetice.

„Această cercetare subliniază cât de mult poate stresul să compromită un metabolism energetic sănătos. Este un semnal de alarmă ca să evitați un stil de viață stresant și, în mod esențial, dacă aveți de-a face cu stres pe termen lung, să încercați să mâncați o dietă sănătoasă și să evitați mâncarea nedorită”, spune profesorul Herzog.

Vă recomandăm să citiți și:

Un urolog susține că bărbații urinează greșit

Consumul excesiv de sare poate duce la tulburări cognitive și hipertensiune arterială

Test de cultură generală. Ce pățești dacă pui mâna pe mercur?

Secretul pentru întinerire este chiar sub nasul nostru. Ce arată un nou studiu?