În anii 1990, economistul româno-australian Ștefan Mandel și mica sa echipă au jucat la loterie și au câștigat din nou și din nou, și din nou. Cum a reușit românul care a câștigat la Loto să repete isprava?
Reușita, desigur, nu a fost realizată printr-un set de numere cu adevărat norocos. Mandel avea un sistem, pe care l-a folosit mai întâi pentru a câștiga la loterie în România, folosind banii pentru a mitui oficialii și pentru a se îndrepta mai întâi către Europa, apoi către Australia, scrie IFL Science.
Șansele de a câștiga la loterie sunt destul de mici. Șansa de a câștiga jackpotul EuroMillions cu un singur bilet, de exemplu, este de 1 la 139.838.160. Să presupunem că decideți să vă dublați șansele cumpărând încă un bilet; șansa ajunge să fie de 2 din 139.838.160.
Veți observa, totuși, că, presupunând că puteți cumpăra mai multe combinații, veți ajunge în cele din urmă într-un punct în care șansele de câștig sunt de 139.838.160 din 139.838.160. Acum, în loc de o problemă de matematică, avem o problemă de logistică: cum putem obține 139.838.160 de bilete fără să fi câștigat deja jackpotul?
Mandel a observat, potrivit The Hustle, că la anumite loterii, premiul jackpotului a crescut la mai mult de trei ori costul de cumpărare al tuturor combinaților posibile ale loteriei. Presupunând că puteți cumpăra toate combinațiile de numere, profitul (aproape că) vă este garantat (presupunând că nu câștigă mai mulți jucători obișnuiți cu aceleași numere, împărțind potul). În esență, românul care a câștigat la Loto a decis să facă exact acest lucru.
Deși această strategie nu era împotriva regulilor explicite, nu era tocmai în spiritul jocului. Problemele, deși nu mai erau matematice, nu erau mici. Mai întâi a trebuit să convingă destui investitori să intre în schemă, lucru pe care l-a realizat pe parcursul mai multor ani. Apoi a trebuit să găsească o modalitate de a cumpăra toate combinațiile posibile la loteriile la care participa. Având în vedere că era nevoie să joace milioane de combinații diferite, acest lucru a necesitat crearea de algoritmi pentru a genera și apoi a imprima biletele (lucru permis de unele loterii la momentul respectiv).
Cu un teanc de bilete și gata de plecare, apoi a venit problema așteptării unui jackpot suficient de mare, moment în care echipa avea să cumpere acele bilete din magazine. Chiar și atunci, având în vedere volumul mare de bilete implicate, lucrurile nu au mers întotdeauna bine, așa cum a fost cazul în Virginia.
După ce a câștigat la mai multe loterii mai mici din Australia, Mandel a descoperit loterii în SUA ale căror jackpoturi depășeau cu mult costul achiziției tuturor combinațiilor. Un interes deosebit a fost noua loterie din Virginia, care a folosit doar numerele de la 1 la 44 în extrageri. Acest lucru însemna că existau 7.059.052 de combinații posibile, mult mai puține decât cele 25 de milioane sau mai multe ale altor loterii.
Atunci când jackpotul a fost suficient de mare, 15,5 milioane de dolari, el i-a transmis echipei sale să cumpere biletele. Desigur, Mandel aranjase dinainte achiziția neobișnuită, mai degrabă decât să-i lase pe colaboratori să intre în agenții cu un teanc de zeci de mii de bilete și să le spună angajaților „Sper că primiți bancnote de 100”. Cu toate acestea, unii oameni s-au retras din aranjament, astfel că au rămas combinații de bilete necumpărate.
După două zile de achiziții, echipa lui Mandel cumpărase 6,4 milioane din cele 7 milioane de combinații posibile necesare pentru a garanta un câștig. Chiar dacă au existat unele temeri, aceștia au nimerit biletul câștigător!
Deși a fost investigat de FBI și de CIA, Mandel nu a fost găsit vinovat. În total, Mandel a câștigat 14 loterii diferite, adunând milioane de dolari pentru el și investitorii săi, înainte de a se retrage la o proprietate de pe insulele tropicale din Vanuatu.
Pământul va fi cu 1,5 grade Celsius mai cald până în 2027
NASA a anunțat în mod oficial încheierea misiunii Lunar Flashlight
Copil dispărut la 9 ani, găsit la 15. Unde s-a întâmplat?
Românii nu se grăbesc să cumpere electrocasnice pe timp de criză, arată un studiu