Oamenii foarte inteligenți răspund mai greu la probleme complexe

Un creier care are conexiuni foarte bine sincronizate are mai multe șanse de a oferi răspunsuri precise, dar uneori cu prețul vitezei.

Persoanele care obțin un punctaj mare la testele de inteligență răspund mai repede la întrebări simple decât omologii lor mai puțin inteligenți. Cu toate acestea, atunci când problemele devin mai dificile, situația se inversează, cel puțin pentru un anumit tip de întrebare.

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

Confruntați cu probleme mai dificile, oamenii inteligenți nu se grăbesc, dar au mult mai multe șanse de a obține răspunsul corect.

Descoperirile contestă unele ipoteze și ar putea justifica modificări în procedurile de testare, dar au fost susținute de modele de rețele cerebrale (BNM) care reproduc conectivitatea creierului indivizilor.

De regulă, gândirea rapidă este de obicei asociată cu inteligența, iar multe studii susțin această idee, dar s-ar putea să nu fi fost luată în considerare o gamă suficient de largă de măsuri.

Descoperirile răstoarnă unele ipoteze

Profesorul Petra Ritter de la Institutul de Sănătate din Berlin din cadrul der Charité încearcă să producă simulări care să imite caracteristicile creierului uman. Pentru a face aceste BNM-uri precise, Ritter și colegii săi s-au bazat pe datele provenite de la 1.176 de participanți la proiectul Human Connectome Project, care utilizează rezonanța magnetică funcțională (fMRI) pentru a observa modul în care conexiunile cerebrale se comportă atunci când sunt provocate și în repaus.

În jurnalul Nature Communications, cercetătorii anunță rezultate așteptate, dar și unele destul de surprinzătoare.

Testele au constat în a le arăta participanților o serie de modele și a le cere să identifice regulile din spatele acestora, începând cu o sarcină ușoară și devenind progresiv mai dificilă, scrie IFL Science.

IQ-urile tuturor participanților au fost măsurate cu ajutorul unor teste convenționale, iar Ritter a explorat relația dintre tiparele de activare, IQ-ul măsurat și performanța la teste.

Gândirea rapidă este de obicei asociată cu inteligența

„Echilibrul corect de excitație-inhibiție al neuronilor este cel care influențează procesul de luare a deciziilor și care permite mai mult sau mai puțin unei persoane să rezolve probleme”, a declarat Ritter într-un comunicat.

Participanții mai inteligenți, care erau, de asemenea, în general, cei cu o sincronizare mai mare a creierului, au fost capabili să găsească rapid soluția la problemele ușoare. Cu toate acestea, pe măsură ce complexitatea a crescut, marele lor avantaj a fost acela de a avea răbdarea de a aștepta până când toate zonele creierului au efectuat procesarea necesară.

Puși în fața întrebărilor mai dificile, sincronizarea s-a corelat cu răspunsuri mai lente. Acolo unde creierii mai puțin sincronizați se grăbeau să tragă concluzii, circuitele neuronale din lobul frontal se abțineau să ajungă la decizii până când întregul creier avea timp să efectueze procesarea necesară.

Rezultatele au fost confirmate cu un subset de 650 de participanți la care erau disponibile observații mai detaliate.

Studiul este publicat în Nature Communications.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Carbohidrații rafinați produc efecte teribile asupra creierului

Ar putea o dietă sănătoasă să ne întinerească creierul?

Cercetătorii au creat pielea electronică artificială, capabilă să comunice cu creierul

Abilitățile statistice ale girafelor îi fac pe cercetători să pună la îndoială teoria creierului mare