Tristețea de pe urma pierderii celor dragi poate cauza probleme de inimă

Tristețea de pe urma pierderii persoanelor dragi poate avea un impact major nu doar asupra stării psihologice, ci și asupra sănătății fizice. Cercetătorii de la Universitatea din Arizona (SUA) au studiat impactul avut de durerea pierderii celor dragi asupra funcționării inimii și au descoperit că suferința severă poate provoca o creștere semnificativă a tensiunii arteriale.

Descoperirile sugerează că tristețea de pe urma pierderii celor dragi ar putea fi un factor de risc pentru evenimente cardiace.

• Dieta mediteraneană și mișcarea pot preveni pierderea densității osoase la femeile în vârstă
• Telescopul Spațial James Webb a observat cum o planetă „înghite” o stea

Studiul, publicat în revista Psychosomatic Medicine, demonstrează o asociere între severitatea suferinței și răspunsul de creștere a tensiunii arteriale sistolice.

Ideea morții „de inimă rea”, care se poate întâmpla în urma pierderii unei persoane dragi, a fost motivația cercetării, a spus Mary-Frances O’Connor, autoare principală a studiului și profesoară asociată de psihologie la UArizona, care s-a specializat în suferință.

Durerea pierderii celor dragi afectează fizic corpul

Riscul crescut de mortalitate după decesul unei persoane dragi a fost de mult timp documentat în studii epidemiologice. Studiul realizat de O’Connor și de colegii săi a analizat tensiunea arterială ca un posibil factor contributiv.

Studiul a inclus 59 de participanți care au pierdut o persoană apropiată în anul anterior.

„Am căutat o modalitate de a testa efectele cardiovasculare ale suferinței în acel moment vulnerabil din primul an după pierdere”, a spus Roman Palitsky, autor principal, care era doctorand la UArizona atunci când a fost efectuat studiul și acum este director de proiecte de cercetare în sănătatea spirituală la Emory University Woodruff Health Sciences Center.

Rememorarea durerii

Participanții la studiu au fost intervievați și li s-a cerut să se concentreze asupra sentimentelor de separare și de atașament printr-un proces numit de cercetători „rememorarea durerii”.

Cercetătorii au vorbit cu fiecare participant timp de 10 minute și l-au rugat să împărtășească un moment în care s-a simțit foarte singur după moartea persoanei dragi. Cercetătorii au măsurat apoi tensiunea arterială a participanților, descrie Medical Xpress.

„Când mergi la un cardiolog, acesta nu îți măsoară doar tensiunea arterială. De asemenea, uneori facd un test de stres, cum ar fi pe o bandă de alergare, și îți măsoară tensiunea arterială. Acesta este un fel de test de stres emoțional”, a spus O’Connor.

După rememorarea durerii, tensiunea arterială sistolică a participanților (presiunea pe care inima o exercită asupra arterelor în timp ce bate) a crescut. De la nivelul de bază, tensiunea arterială sistolica a crescut cu o medie de 21,1 milimetri de coloană de mercur, unitatea folosită pentru măsurarea tensiunii arteriale. Aceasta este o creștere aproximativ la fel de mare pe cât ar fi de așteptat în timpul exercițiilor moderate.

Studiul ar putea îmbunătăți ajutorul primit după pierderea unei persoane dragi

Dintre cei 59 de participanți, cei care au prezentat durerea pierderii celor dragi la cel mai înalt nivel de simptome au experimentat cea mai mare creștere a tensiunii arteriale în timpul rememorării durerii.

„Asta înseamnă că nu doar decesul unei persoane dragi afectează inima, ci răspunsul nostru emoțional la pierdere est cel care ne afectează inima”, a spus O’Connor.

Descoperirile studiului sunt utile pentru medici, deoarece arată că persoanele care se confruntă cu doliul prezintă un risc mai mare de hipertensiune arterială și alte probleme legate de inimă, a spus O’Connor.

„Este important ca psihologii și terapeuții să-i încurajeze pe cei îndurerați să-și facă controalele medicale regulate. Adesea, atunci când avem grijă de o persoană dragă care este pe moarte, neglijăm îngrijirea propriei sănătăți”, a spus ea.

Terapii bazate pe corp

În Laboratorul ei „Grief, Loss, and Social Stress” din cadrul Departamentului de Psihologie, O’Connor studiază o intervenție numită „relaxare musculară progresivă”. Ea ii învață pe oamenii îndurerați să strângă și apoi să relaxeze complet grupurile musculare majore din corpul lor. Acest tip de intervenție pe bază de corp poate fi utilă pentru oameni în ceea ce privește suferința și reducerea nivelului de stres, a spus O’Connor.

„Continui să caut intervenții care să ajute la abordarea laturii fizice și medicale a doliului, pe lângă latura emoțională”, a spus ea.

Vă recomandăm să citiți și:

Medicamentul care te ține treaz toată ziua. Nu este cofeina!

Decesele provocate de cel mai frecvent tip de AVC ar putea crește la 5 milioane până în 2030

Îndulcitorii artificiali nu ajută la controlul greutății, anunță OMS

Test de cultură generală. Care este cel mai nociv drog?