Medicii au documentat în anii 1980 cazul unui bărbat diagnosticat cu o formă severă de Déjà Vécu, adică sentimentul că noile întâmplări și situații sunt de fapt o repetare a experiențelor anterioare.
Bărbatul a fost consultat de medici după ce a început să se comporte ciudat. Pensionarul credea că dispozitivul său eBook era defect și că îi arăta aceleași texte în continuu. Bărbatul chiar l-a contactat pe producătorul gadgetului, fiind informat că nu era nimic în neregulă. De asemenea, bărbatul credea în mod eronat că televizorul îi arăta aceleași știri în continuu, apelând chiar la un tehnician pentru ajutor.
Problema nu avea de-a face doar cu tehnologia din jurul său. Pacientul credea că trăiește într-o situație similară filmului „Groundhog Day” (Ziua Cârtiței) din 1993, iar familia sa nu a reușit să îl convingă că nu era adevărat, potrivit IFLScience.
„Fiecare zi se repetă… Fiecare știre [la televizor] este identică”, le-a spus bărbatul medicilor, potrivit studiului de caz din BMJ Case Reports. „Oriunde mă duc, aceeași oameni sunt pe aceeași parte a drumului, aceleași mașini în urma mea cu aceeași oameni înăuntru… aceeași persoană iese din mașină cu aceleași haine, aceleași sacoșe, spunând aceleași lucruri… nimic nu este nou”.
Pacientul a fost consultat, iar medicii au descoperit că avea probleme de memorie și o tendință de a combina două povești într-una. Cu ajutorul unor teste de cogniție și scanări cerebrale, medicii au aflat că prezenta semne de Alzheimer.
Afecțiunea, deși rară, a fost descrisă de mai multe ori în literatura medicală. Unul dintre primele cazuri, numit „o formă patologică de déjà vu”, a fost publicat în 1896.
Nu este asociată întotdeauna cu boala Alzheimer sau alte forme de demență, iar în general îngreunează viața pacienților care suferă de așa ceva. Într-un alt caz, un soldat cu malarie cerebrală a devenit convins că își trăise toată viața deja, crezând că ziarele printau știri vechi și că nunta fratelui său a fost înscenată.
„Spre deosebire de [filmul] Ziua Cârtiței, déjà vécu nu are un final fericit”, arată un studiu de caz despre un pacient cu simptome similare.
Medicii au încercat să trateze pacientul din anii 1980 cu imunoterapie, însă din păcate nu a prezentat semne de îmbunătățire. Acesta a continuat să trăiască singur și fără ajutor, iar patru ani mai târziu a continuat să prezinte de Alzheimer. În tot acel timp, simptomele sale au rămas „persistente și deranjante”.
Studiul a fost publicat în BMJ Case Reports.
„Pacientul M”, bărbatul împușcat în cap care a început să vadă lumea invers
Oamenii care suferă de sindromul Anton nu știu că sunt orbi
Sindromul de intestin iritabil ar putea fi o formă de „intoleranță la gravitație”
Cercetătorii studiază mutațiile genetice la copiii cu „sindromul părului de nepieptănat”