Astronomii au descoperit o exoplanetă de mărimea Pământului (o planetă din afara Sistemului Solar), care ar putea fi acoperită cu vulcani. Denumită LP 791-18 d, pe planetă ar putea avea loc explozii vulcanice la fel de des ca pe Io, satelitul lui Jupiter, cel mai activ corp vulcanic din Sistemul Solar.
Aceștia au găsit și au studiat planeta folosind date de la TESS (Transiting Exoplanet Survey Satellite) și de la Telescopul Spațial Spitzer al NASA, care a fost scos din uz, precum și de la o serie de observatoare terestre, conform unui comunicat al NASA.
O lucrare despre planetă, condusă de Merrin Peterson, absolvent al Institutului Trottier de Cercetare a Exoplanetelor (iREx), cu sediul la Universitatea din Montreal, Canada a fost publicată în revista științifică Nature.
„LP 791-18 d are mareea blocată, ceea ce înseamnă că aceeași parte se află în mod constant cu fața spre steaua sa. Partea dinspre zi ar fi probabil prea fierbinte pentru ca apa lichidă să existe la suprafață. Dar cantitatea de activitate vulcanică care bănuim că are loc peste tot pe planetă ar putea susține o atmosferă, lucru care ar putea permite apei să se condenseze pe partea de noapte”, a declarat Björn Benneke, coautor și profesor de astronomie la iREx, care a planificat și supravegheat studiul.
LP 791-18 d orbitează în jurul unei mici stele pitice roșii aflate la aproximativ 90 de ani-lumină distanță, în constelația sudică Cupa. Echipa estimează că este doar puțin mai mare și mai masivă decât Pământul.
Astronomii știau deja despre alte două lumi din sistem înainte de această descoperire, numite LP 791-18 b și c. Planeta interioară b este cu aproximativ 20% mai mare decât Pământul. Planeta exterioară c este de aproximativ 2,5 ori mai mare decât Pământul și are o masă de peste șapte ori mai mare decât a acestuia.
În timpul fiecărei orbite, planetele d și c trec foarte aproape una de cealaltă. Fiecare trecere apropiată a planetei c, care este mai masivă, produce o atracție gravitațională asupra planetei d, ceea ce face ca orbita acesteia să fie oarecum eliptică. Pe această traiectorie eliptică, planeta d este ușor deformată de fiecare dată când se deplasează în jurul stelei.
Aceste deformări pot crea o fricțiune internă suficientă pentru a încălzi substanțial interiorul planetei și pentru a produce activitate vulcanică la suprafața acesteia. Jupiter și unii dintre sateliții săi afectează Io într-un mod similar.
Planeta d se află la marginea interioară a zonei locuibile, intervalul tradițional de distanțe față de o stea la care oamenii de știință presupun că ar putea exista apă lichidă la suprafața unei planete. Dacă planeta este atât de activă din punct de vedere geologic, așa cum bănuiește echipa de cercetare, ar putea menține o atmosferă. Temperaturile ar putea scădea suficient de mult pe partea de noapte a planetei pentru ca apa să se condenseze la suprafață.
Planeta c a fost deja aprobată pentru a fi observată cu ajutorul Telescopului Spațial James Webb, iar echipa consideră că planeta d este, de asemenea, un candidat excepțional pentru studii atmosferice efectuate de către această misiune.
„O mare întrebare pentru astrobiologie, domeniul care studiază în linii mari originile vieții pe Pământ și dincolo de acesta, este dacă activitatea tectonică sau vulcanică este necesară pentru viață”, a declarat coautorul Jessie Christiansen, cercetător științific la Exoplanet Science Institute al NASA.
Observațiile lui Spitzer asupra sistemului au fost printre ultimele pe care instrumentul le-a colectat înainte să fie scos din uz în ianuarie 2020.
Telescopul Spaţial Hubble împlineşte 33 de ani de funcţionare – VIDEO
Cele mai clare imagini cu Deimos, unul dintre sateliții lui Marte
Telescopul Webb a detectat apă într-o cometă rară din centura de asteroizi
Aproape 20.000 de vulcani antici, descoperiți pe fundul oceanului