Un bărbat cu o mutație rară este protejat împotriva Alzheimer

Pentru mulți, un istoric familial de Alzheimer ar fi ca un nor greu și de rău augur atârnând deasupra capului. Dar  există și vești bune: oamenii de știință au descoperit un al doilea bărbat cu o mutație rară care ar fi trebuit să experimenteze simptome de Alzheimer la 40 de ani, dar nu a făcut-o.

Aceste se alătură unui alt caz care a fost identificat cu câțiva ani în urmă cu o mutație genetică despre care se crede că a avut un rol în întârzierea semnelor de Alzheimer.

• De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
• Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?

În loc să primească un diagnostic care să-i schimbe viața, acest bărbat cu o mutație rară a continuat să lucreze până când s-a pensionat la 60 de ani și abia mai târziu, la 67 de ani, s-au materializat primele semne de declin cognitiv.

Un bărbat cu o mutație rară

Scanările cerebrale au arătat că creierul său s-a atrofiat și era încărcat cu caracteristicile clasice, moleculare ale bolii: un număr mare de aglomerații de proteine lipicioase cunoscute sub numele de plăci de amiloid, împreună cu câteva încurcături înnodate ale unei alte proteine numite tau.

Aceste tipuri de agregate sunt de obicei observate la persoanele cu demență severă. Cu toate acestea, bărbatul îi rezistase cumva bolii Alzheimer mult mai mult decât era de așteptat.

Se pare că pe lângă varianta genetică care i-a prezis diagnosticul, bărbatul avea și o variantă rară a unei alte gene, care codifică o proteină numită reelin, care aparent l-a protejat de dezvoltarea bolii Alzheimer timp de mai bine de două decenii, notează Science Alert.

Într-o mică parte specifică a creierului său, unde neuronii sunt implicați în memorie și navigare, bărbatul avea niveluri foarte scăzute de tau încurcat. Era ca și cum loteria genetică i-ar fi oferit o proteină protectoare care ținea boala Alzheimer la distanță în această regiune critică a creierului care de obicei cedează destul de devreme în fața bolii.

Studiul reelinei ar putea aduce progrese în lupta contra Alzheimer

Deși în prezent se știe puține despre rolul reelinei în boala Alzheimer, experimentele pe animale ale unei echipe de cercetători conduse de neurologul columbian Francisco Lopera au arătat că forma mutantă a reelinei a oprit, de asemenea, proteinele tau să se înnoade în jurul neuronilor din creierul șoarecilor. Descoperirile echipei sunt publicate în Nature Medicine.

Neurocercetătoarea Catherine Kaczorowski, care nu a fost implicată în studiu, a declarat pentru Nature că citirea lucrării „mi-a făcut părul de pe brațe să se ridice”.

„Este o cale nouă atât de importantă pentru a urmări noi terapii pentru boala Alzheimer”, a spus Kaczorowski, de la Universitatea din Michigan (SUA).

Speranța este că studiind modul în care reelina interacționează cu proteinele de Alzheimer și protejează neuronii, cercetătorii ar putea găsi o modalitate de a crește rezistența la toate formele bolii și nu doar la cei care moștenesc gena protectoare.

Un bărbat cu o mutație rară, numită Paisa

De la familii precum cea pe care Lopera o urmărește în Columbia de aproape 40 de ani învățăm atât de multe despre boala Alzheimer. În familia extinsă a bărbatului, care se întinde pe zeci de ani, de-a lungul a multiple generații și numără aproximativ 6.000 de oameni, mulți adăpostesc o mutație comună care face ca boala Alzheimer să apară devreme, la vârsta mijlocie.

Este denumită de obicei mutația Paisa, după cei din regiunea Antioquia din Columbia, care și-au oferit sângele, corpurile și creierul pentru cercetare.

După cum a scris jurnalista Jennie Erin Smith pentru Undark în 2019, cercetarea Alzheimer „se sprijină în mare măsură pe familiile cu forme genetice de debut precoce al bolii pentru a înțelege progresul acesteia și pentru a testa terapii care ar putea-o întrerupe”.

În cel mai recent studiu, Lopera, de la Universitatea Antioquia din Medellín, Columbia, și colegii săi au analizat date clinice și genetice de la aproximativ 1.200 de persoane înrudite cu acest bărbat cu o mutație rară. Cercetătorii au identificat varianta nouă și extrem de rară la bărbatul care a rămas intact din punct de vedere cognitiv, precum și la sora lui, care era mai puțin protejată decât fratele ei și a murit cu câțiva ani mai devreme.

Noi ipoteze despre boala Alzheimer

În 2019, Lopera și colegii săi au raportat un alt caz de femeie purtătoare a mutației Paisa, care nu a prezentat semne de declin cognitiv până la vârsta de 70 de ani, cu aproximativ 30 de ani mai târziu decât este de așteptat pentru purtătorii mutației. Studiile au arătat că și ea avea niveluri neobișnuit de scăzute de tau în creier, dar rezistența ei la boala Alzheimer i-a fost atribuită unei mutații diferite a unei alte gene: APOE.

Cercetătorii cred că ar putea exista o suprapunere sau o interacțiune între varianta reelin și proteinele APOE care ar putea explica efectul lor protector, dar este posibil ca și alte variante genetice să contribuie. Deocamdată, Lopera și colegii săi spun că descoperirile lor ajută doar la formarea de noi ipoteze despre boala Alzheimer.

Cu timpul, dacă ar putea fi dezvoltate tratamente pentru a accesa calea de semnalizare a reelinei, acestea „ar putea avea un impact terapeutic profund asupra rezistenței la patologia tau și a neurodegenerării și în ceea ce privește rezistența în fața declinului cognitiv și a demenței în boala Alzheimer”, concluzionează cercetătorii.

Vă recomandăm să citiți și:

Mii de virusuri, majoritatea necunoscute, au fost găsite în excrementele bebelușilor

O bacterie acvatică comună ar putea cauza boala Parkinson

Un eveniment întâmplător a schimbat creierul uman pentru totdeauna în urmă cu un milion de ani

Cum este afectat bebelușul dacă tatăl bea alcool înainte de concepere?