O echipă internațională de oameni de știință care a petrecut cinci ani studiind excrementele bebelușilor danezi a făcut o descoperire neașteptată.
Excrementele bebelușilor conțineau 10.000 de specii de virus, de zece ori mai multe decât numărul de specii bacteriene la aceiași copii. Majoritatea virusurilor nu fuseseră niciodată descrise înainte.
Acest lucru ar putea alarma mulți cititori. Virusurile nu au avut o reputație tocmai bună în ultimii ani. Dar ceea ce mulți oameni nu realizează este că majoritatea covârșitoare a virusurilor nu îmbolnăvesc oamenii și nu infectează deloc oameni sau animale.
Aceste virusuri sunt bacteriofagi, ceea ce înseamnă că infectează exclusiv bacterii și alcătuiesc o mare parte din microbiomul uman.
Acești bacteriofagi sunt cei pe care cercetătorii i-au găsit într-un număr atât de mare în fecalele bebelușilor. Aproximativ 90% dintre virusurile găsite în scutecele bebelușilor danezi sunt acești ucigași de bacterii.
Microbiomul intestinal uman este o colecție complexă de microorganisme, incluzând bacterii, arhee, eucariote microbiene și virusuri. Componenta virală a microbiomului intestinal, sau viromul, este alcătuită în principal din bacteriofagi care ajută la menținerea unui microbiom sănătos și divers.
Cercetătorii care au realizat acest studiu, o echipă de colaboratori din Danemarca, Canada și Franța, s-au uitat la câte dintre aceste 10.000 de virusuri au fost noi și la cum să descrie cel mai bine toată această nouă diversitate virală într-o formă accesibilă.
A le pune pe toate într-un tabel uriaș ar fi o lectură destul de plictisitoare. În schimb, oamenii de știință au creat un „atlas al diversității virusurilor ADN intestinale al sugarului”, în care au grupat virusurile în noi familii și ordine bazate pe cât de asemănătoare erau genomurile între ele. Cercetătorii au găsit 248 de familii dintre care doar 16 erau cunoscute anterior, notează Science Alert.
Cercetătorii au numit restul de 232 de familii de virusuri nou identificate după copiii care au luat parte la studiu, cum ar fi Sylvesterviridae, Rigmorviridae și Tristanviridae.
O versiune interactivă a atlasului este disponibilă online.
Ceea ce este interesant despre bacteriofagi și alte virusuri din intestin este că fiecare persoană are propriul său set unic, aproape fără suprapunere între două persoane diferite.
Deși fiecare virom intestinal este unic, este, de asemenea, stabil în timp la adulți, ceea ce înseamnă că porți cu tine același set de virusuri pe măsură ce îmbătrânești. Dar imediat după nașterea unui copil, acest virom este foarte diferit de cel al unui adult și se stabilizează abia după câțiva ani.
Atunci când au comparat cele aproximativ 10.000 de virusuri din acestui nou studiu cu colecții extinse de viroame de referință ale adulților sănătoși, cercetătorii au descoperit că doar aproximativ 800 dintre aceste virusuri au fost găsite înainte.
Asta înseamnă că atunci când bebelușii se nasc și primii bacteriofagi le colonizează tractul gastro-intestinal, acești „bacterofagi bebeluși” nu rămân toți acolo, ci treptat sunt înlocuiți cu „bacterofagi adulți”.
Această înlocuire ar putea fi parțial legată de gazdele bacteriene pe care acești bacteriofagi le infectează. De exemplu, Bacteroides, Faecalibacterium și Bifidobacterium au fost cele mai proeminente gazde care au fost prezise pentru bacteriofagii bebeluși.
Speciile de Bifidobacterium sunt foarte importante pentru sănătatea sugarilor. Aceste bacterii ajută la digestia laptelui matern și, prin urmare, sunt importante la începutul vieții, dar devin mai puțin abundente pe măsură ce îmbătrânim.
Așa că are sens ca virusurile care infectează Bifidobacterium se găsesc mai mult la bebeluși și mai puțin la adulți.
În schimb, cel mai abundent grup de bacteriofagi intestinali adulți, membrii ordinului Crassvirales, nu au fost la fel de răspândiți în excrementele bebelușilor, ceea ce înseamnă că copiii dobândesc acești bacteriofagi pe măsură ce îmbătrânesc.
Odată cu adăugarea acestor 10.000 de noi specii de virus și a numeroaselor familii noi, dintr-un singur grup de câteva sute de copii danezi, devine clar că există mai multe lucruri pe care nu le știm despre virom decât lucruri pe care le știm.
Studiul a fost publicat în Nature Microbiology.
Test de cultură generală. Cât aer putem ține în plămâni?
Modul în care folosești mouse-ul spune mai multe despre tine decât ai crede
Cercetătorii au demonstrat, în premieră, că apneea provoacă declin cognitiv
Ce este ileismul, trucul antic care ne ajută să fim mai înțelepți