Cercetătorii de la Universitatea Texas din Austin, SUA au construit un nou sistem de Inteligență Artificială numit decodificator de limbaj, care poate transcrie „esența” a ceea ce gândesc oamenii, în ceea ce a fost descris ca fiind un pas spre citirea gândurilor.
Principalul scop al decodificatorului de limbaj este să ajute oamenii care și-au pierdut capacitatea de a comunica, însă oamenii de știință americani au recunoscut că tehnologia a ridicat semne de întrebare cu privire la „intimitatea mintală”.
Cercetări anterioare au arătat că un implant cerebral poate permite persoanelor, care nu mai pot vorbi sau tasta, să silabisească cuvinte sau chiar propoziții, conform Science Alert.
Aceste „interfețe creier-computer” se concentrează pe partea creierului care controlează gura atunci când aceasta încearcă să formuleze cuvinte.
Alexander Huth, cercetător în neuroștiințe la Universitatea Texax din Austin și coautorul al noului studiu, a declarat că decodorul de limbaj al echipei sale „funcționează la un nivel foarte diferit”.
„Sistemul nostru funcționează cu adevărat la nivelul ideilor, semanticii și al semnificației”, a declarat Huth în cadrul unei conferințe de presă online.
Acesta este primul sistem care poate reconstrui un limbaj continuu fără un implant cerebral invaziv, potrivit studiului publicat în revista Nature Neuroscience. Acest lucru le-a permis cercetătorilor să cartografieze modul în care cuvintele, frazele și sensurile au determinat răspunsuri în regiunile creierului cunoscute pentru procesarea limbajului.
Aceștia au introdus aceste date într-un model lingvistic de rețea neurală care utilizează GPT-1, predecesorul tehnologiei AI implementate ulterior în foarte popularul ChatGPT.
Primul autor al studiului, Jerry Tang, a declarat că decodificatorul a putut să „recupereze esența a ceea ce auzea utilizatorul”.
De exemplu, atunci când participantul a auzit fraza „nu am încă permisul de conducere”, modelul a revenit cu „nici măcar nu a început să învețe să conducă”. Dar chiar și atunci când participanții și-au imaginat propriile povești sau au vizionat filme mute, decodificatorul a înțeles în continuare „esența”, au spus cercetătorii.
Acest lucru a arătat că „decodăm ceva care este mai profund decât limbajul, apoi îl convertim în limbaj”, a spus Huth.
Deoarece scanarea de imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) este prea lentă pentru a capta cuvinte individuale, aceasta colectează un „amestec, o aglomerare de informații pe parcursul a câteva secunde”, a spus Huth.
David Rodriguez-Arias Vailhen, profesor de bioetică la Universitatea Granada din Spania, care nu a fost implicat în cercetare, a declarat că aceasta a depășit ceea ce a fost realizat înainte de interfețele creier-computer.
Acest lucru ne aduce mai aproape de un viitor în care mașinăriile sunt „capabile să citească gândurile și să transcrie gândurile”, a spus Vailhen, avertizând că acest lucru ar pute să aibă loc împotriva voinței oamenilor, spre exemplu, atunci când dorm.
Cercetătorii au anticipat astfel de îngrijorări și au efectuat teste care au arătat că decodificatorul nu a funcționat pe o persoană dacă nu a fost deja antrenat pe propria sa activitate cerebrală specifică, dar și că sistemul de AI a putut fi „sabotat”.
În continuare, echipa speră să accelereze procesul, astfel încât să poată decoda scanările cerebrale în timp real.
De asemenea, ei au cerut reglementări pentru a proteja confidențialitatea mintală.
Pierderea concentrării poate stimula, de fapt, învățarea, arată un nou studiu
Un algoritm poate citi gândurile pe baza scanărilor cerebrale
Cum ne poate ajuta Inteligența Artificială să găsim viață extraterestră?
Inteligența Artificială detectează mai rapid celulele canceroase, arată un studiu