Unul dintre cele mai mari mistere medicale: De ce balenele nu se îmbolnăvesc de cancer?

Atunci când vom înțelege de ce doar anumite mamifere sunt predispuse la dezvoltarea celulelor canceroase, medicii ar putea să obțină un screening mai eficient pentru oameni, consideră cercetătorii.

Aceștia se apropie de dezlegarea unuia dintre cele mai derutante mistere de până acum în domeniul medical: de ce unele specii nu au cancer, în vreme ce altele suferă din cauza tumorilor, care le scurtează viața.

• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
• De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?

De exemplu, rata de îmbolnăvire în rândul balenelor se menține scăzută, în vreme ce cancerul este unul dintre principalul motiv care provoacă decesul câinilor și al pisicilor.

Cancerul, printre motivele decesului câinilor și pisicilor

Vulpile și leoparzii sunt, de asemenea, predispuși, spre deosebire de oi și de antilope, care nu se încadrează în această categorie.

De asemenea, liliecii sunt relativ protejați de acest flagel, dar nu și șoarecii sau șobolanii. Iar dacă ne ferim la oameni, cancerul este unul dintre ucigașii secolului: această boală cauzează moartea a aproximativ 10 milioane de oameni pe an.

Ceea ce a contrariat cercetătorii a fost faptul că multe creaturi de dimensiuni mari (precum elefanții sau balenele) sunt ocolite, de regulă, de boală, deși ele ar fi trebuit să fie în categoria de risc, deoarece dețin un număr mare de celule, fiecare reprezentând în sine un pericol de a declanșa o tumoră, notează jurnaliștii de la The Guardian.

Întreaga teorie poartă numele de „Paradoxul lui Peto”, sintagmă care provine de la statisticianul de origine britanică Richard Peto, care a ridicat pentru prima oară aceste semne de întrebare.

„Cancerul este o boală care apare în momentul în care o celulă din organism suferă o serie de mutații de ADN și începe să se dividă în mod incontrolabil. Ulterior, sistemele de apărare ale corpului încep să cedeze și nu mai pot opri creșterea. Cu cât un animal posedă mai multe celule, cu atât este mai mare riscul ca una dintre ele să devină canceroasă”, a spus Alex Sagan, liderul grupului de lucru care încearcă să obțină răspunsuri.

De ce animalele care trăiesc mai mult nu au cancer?

Totuși, rezultatele obținute până acum au oferit speranțe cercetătorilor. Numărul de mutații acumulate de animale de-a lungul anilor variază de la o specie la alta, însă cele care au o durată de viață mai mare acumulează mutații la un ritm mai lent. De exemplu, organismul oamenilor produce cel mult 50 de mutații pe an, în vreme ce un șoarece produce 800 de mutații – omul are speranță de viață medie de 83 de ani, iar un șoarece – 4 ani. Balena de Groenlanda poate trăi până la 200 de ani, iar un elefant până la 70 de ani. Analizele arată că toate speciile studiate acumulează, până la finalul vieții, în jur de 3.200 de mutații.

„Numărul similar de mutații înregistrate la finalul vieții, este izbitor, dar nu este clar dacă acesta este motivul îmbătrânirii. (…) Dar acum ne putem concentra asupra animalelor care trăiesc mai mult, ceea ce poate fi relevant în înțelegerea modului în care cancerul poate fi evitat”, a mai spus Sagan.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Imagini rare cu o balenă cu scolioză, surprinse în apele Spaniei

De ce nu mai cântă masculii de balenă de pe coasta de est a Australiei?

Cel mai mare grup de balene văzut de la sfârșitul secolului XX încoace

Oamenii de știință au identificat genele care ajută balenele să fie atât de mari