Au trecut mai bine de 60 de ani de când dr. Frank Drake (părintele ecuației lui Drake) și colegii săi au organziat primul sondaj privind căutarea formelor de viață extraterestre inteligente, intitulat SETI (Search for Extraterrestrial Intelligence).
Sondajul de căutare a vieții extraterestre inteligente este cunoscut sub numele de Ozma și se baza pe radiotelescopul „Big Ear” de la Observatorul Național de Radioastronomie (NRAO) din Greenbank, Virginia de Vest, SUA, ca să caute semne de transmisii radio în Tau Ceti și Epsilon Eridani. În ciuda multelor sondaje efectuate de atunci, nu au fost găsite dovezi definitive de activitate tehnologică („tehnosemnale”).
Acest lucru a ridicat următoarea întrebare în rândul cercetătorilor: în loc să căutăm semnale tehnice în interiorul galaxiei noastre, așa cum au făcut-o studiile SETI anterioare, ar trebui să căutăm activitate dincolo de galaxia noastră, din partea unor posibile civilizații de tip II și III? Această premisă a fost explorată într-o lucrare recentă condusă de cercetători de la Universitatea Națională Chung Hsing din Taiwan.
Cercetarea a apărut recent în Monthly Notices for the Royal Astronomical Society.
Un element-cheie pentru studiul echipei este Scala Kardashev, schema de clasificare a inteligenței extraterestre (ETI), propusă de astrofizicianul sovietic Nikolai Kardashev în 1964. Potrivit lui Kardashev, ETI-urile ar putea fi clasificate în trei „tipuri”, în funcție de cantitatea de energie pe care o pot exploata, potrivit Science Alert.
Până în prezent, majoritatea studiilor SETI s-au concentrat asupra activităților compatibile cu o civilizație de Tip I. În afară de speculațiile limitate privind megastructurile în tranzit, cum ar fi întunecarea misterioasă a KIC 8462852 (cunoscută și ca Steaua lui Tabby), încercările de a căuta posibile semnale tehnice de tip II și III au fost foarte limitate.
„Majoritatea studiilor SETI s-au concentrat doar pe stelele din galaxia noastră și au căutat în primul rând semnale radio, presupunând că alte civilizații sunt asemănătoare cu a noastră și folosesc comunicarea radio. Cu toate acestea, această abordare este mai puțin eficientă în ceea ce privește numărul de stele observabile, deoarece observațiile sunt efectuate una câte una din cele 100 de miliarde de stele din galaxia noastră. De asemenea, este posibil ca această abordare să nu fie suficient de cuprinzătoare pentru a detecta civilizații ipotetice mai avansate care ar putea gestiona semnale radio puternice în alte galaxii”, a explicat Yuri Uno, doctorand în fizică la Universitatea Națională Chung Hsing (NCHU) din Taichung, Taiwan.
Pentru a aborda aceste limitări, Ono și echipa sa s-au concentrat pe extinderea căutării dincolo de galaxia noastră și au luat în considerare posibilitatea existenței unor civilizații foarte avansate. Aceste civilizații ar fi capabile să trimită mai multe ordine de mărime de informații pe distanțe mult mai mari, ceea ce ar crește considerabil șansele de detectare.
Conform lucrării originale a lui Kardashev, o civilizație de tip II ar fi capabilă să transmită 3×109 biți/sec pe o rază de 100.000 de ani-lumină de la sistemul lor stelar, 3×105 biți/sec pe o rază de un milion de ani-lumină, dar nimic dincolo de acest interval.
O civilizație de tip III ar fi capabilă să transmită la o rată de 2,4×1015 până la 2,4×1013 biți/sec pe o rază de 100.000 și 10 milioane de ani-lumină și 3×1010 biți/sec pe o rază de 10 miliarde de ani-lumină.
Pentru studiul lor, Uno și echipa sa au examinat datele obținute de Breakthrough Listen (BL) de când a început în 2016. Mai exact, ei au efectuat o analiză statistică a rezultatelor nedetecției raportate de BL.
„Cu toate acestea, câmpul vizual al radiotelescoapelor era mult mai mare decât dimensiunea aparentă a stelelor țintă, permițându-le să observe simultan alte galaxii în fundal. Prin urmare, am analizat numărul de sisteme stelare pe baza galaxiilor din fundal, presupunând că civilizațiile avansate ar avea capacitatea de a ne trimite semnale din alte galaxii. Analiza noastră statistică sugerează că BL ar fi putut observa sute de trilioane de sisteme stelare”, a explicat Uno.
Luând în considerare galaxiile de fundal din câmpurile SETI observate anterior, Uno și colegii săi au descoperit că numărul de stele observate era mult mai mare decât cel raportat anterior.
Rezultatele lor au indicat că numărul civilizațiilor din Universul nostru local, de la care am putea avea o șansă de a auzi, era uimitor de mic.
„Metoda noastră statistică sugerează că mai puțin de una din sutele de trilioane de civilizații extragalactice posedă un emițător radio cu o putere de peste 7,7 x 1026 wați (W), presupunând o civilizație pentru fiecare sistem stelar cu o masă solară […]. Rezultatul nostru stabilește cele mai stricte limite de până acum privind rata de emisie la niveluri de putere atât de ridicate, subliniind eficiența ridicată a căutării de emițătoare radio în galaxii și raritatea civilizațiilor avansate din punct de vedere tehnologic din Universul nostru”, a declarat Uno.
Echipa de cercetători a fost condusă de Yuri Uno, doctorand în fizică la Universitatea Națională Chung Hsing (NCHU) din Taichung, Taiwan. I s-a alăturat o echipă internațională de astronomi și astrofizicieni de la Universitatea Națională Tsing Hua (NTHU) din Hsinchu, Taiwan, de la Universitatea Națională Australiană (ANU) și de la Observatorul Astronomic Național din Japonia (NAOJ).
Astronomii au descoperit peste 300 de noi exoplanete și un sistem planetar neobișnuit
O nouă misiune va căuta viața extraterestră în Alfa Centauri, cel mai apropiat sistem stelar
Cum s-ar fi autodistrus cea mai veche formă de viață de pe Marte?
Semnele de viață extraterestră ar putea fi ascunse în praful spațial