Creierul poate crea o amintire falsă mai repede decât se credea

Cercetările sugerează că oamenii pot genera amintiri false într-o clipită. Într-o serie de patru experimente conduse de Universitatea din Amsterdam, 534 de persoane au fost prezentate cu litere din alfabetul occidental în orientări reale și în oglindă.

După ce unora dintre participanți li s-a arătat un diapozitiv de interferență cu litere aleatorii, menit să încurce memoria originală, toți participanții au fost rugați să își amintească o literă țintă din primul diapozitiv. La o jumătate de secundă după vizionarea primului diapozitiv, aproape 20 la sută dintre persoane își formaseră o memorie iluzorie a literei țintă; acest procent a crescut la 30 la sută după 3 secunde.

• Astrofizicienii au fotografiat pentru prima dată zeci de exocomete din jurul stelelor
• Brațul uman continuă să dezvolte o arteră în plus. Iată la ce ne-ar putea folosi

Creierul uman modifică amintirile în funcție de ceea ce se așteaptă să vadă. Deoarece persoanele incluse în studiu erau atât de familiarizate cu alfabetul occidental, creierul lor se aștepta să vadă literele în orientarea lor reală. Atunci când literele apăreau în oglindă (Ɔ în loc de C), oamenii aveau mai multe șanse să își amintească pseudo-litera ca fiind o literă reală, chiar și după ce trecuseră doar câteva milisecunde.

„Se pare că memoria pe termen scurt nu este întotdeauna o reprezentare exactă a ceea ce tocmai a fost perceput”, scriu cercetătorii. „În schimb, memoria este modelată de ceea ce ne așteptam să vedem, încă de la formarea primei urme de memorie”.

Creierul uman modifică amintirile în funcție de ceea ce se așteaptă să vadă

Cercetătorii au arătat că acestea erau mai degrabă amintiri false decât presupuneri greșite, întrebându-i pe participanți cât de încrezători erau în amintirile lor, pe un scor de la unu la patru.

Oamenii au fost mai predispuși să schimbe o pseudo-literă cu o literă reală decât invers, sugerând că iluziile de memorie sunt mediate de cunoștințele lumii despre cum arată de obicei lucrurile. Cercetătorii au diferențiat aceste amintiri false de erorile de percepție inițială prin efectuarea de măsurători în două momente de timp. Singura ocazie a fost în timpul celor 0,25 secunde în care literele au fost afișate.

Dacă erorile de percepție ar fi fost la originea greșelilor, rata de eroare ar fi fost aceeași la 500 de milisecunde și la 3 secunde mai târziu. Atunci când rata de eroare a crescut în timp, acest lucru a sugerat că se formau amintiri false. Era mai probabil ca oamenii să aibă amintiri false ale unor ținte de pseudo litere decât ale unor ținte de litere reale, iar rata de eroare a crescut odată cu timpul și cu interferența memoriei.

Știm, din experimentele conduse de psihologul Elizabeth Loftus și alții, că amintirile false pe termen lung pot fi generate cu ușurință.

Amintiri false sau presupuneri greșite?

Se crede că amintirile false pe termen lung sunt determinate de o teorie conform căreia memoria provine din două părți: o parte textuală, care reprezintă ceea ce s-a întâmplat în viața reală, și o parte de esență, în care persoana interpretează semnificația evenimentului pe baza unei analize semantice, scrie ScienceAlert.

Într-un alt studiu, oamenilor li s-a dat o listă de trei sau patru cuvinte legate între ele (cum ar fi somn, somn, pat și treaz). Atunci când li s-a dat o a doua listă, participanții au fost mai predispuși să își amintească cuvinte legate semantic care nu se aflau pe lista inițială, cum ar fi somn.

Este posibil ca teoria urmei neclare să fie, de asemenea, motorul iluziilor de memorie pe termen scurt, dar „nu poate explica în întregime constatările actuale”, scriu cercetătorii.

Aceste experimente sugerează că datele noastre de memorie textuale sunt integrate imediat cu experiențele și așteptările anterioare.

Această lucrare a fost publicată în PLOS One.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cum ne-a schimbat creierul telefonul mobil?

Cum să îți „reprogramezi” creierul ca să începi săptămâna în forță?

Test de cultură generală. Este adevărat că folosim doar 10% din creier?

Vești proaste! Dulciurile ne schimbă creierul