Viața de pe planeta noastră a fost pusă la grea încercare în Criogenian, perioadă geologică din urmă cu 720-635 de milioane de ani. În Criogenian, Pământul a înghețat de două ori din cauza unei glaciațiuni galopante și, privit din spațiu, acesta arăta asemenea unui bulgăre de zăpadă.
Viața a reușit cumva să reziste în această perioadă căreia i se mai spune și „Pământul bulgăre de zăpadă”, iar un nou studiu oferă o înțelegere mai profundă a motivului.
Fosilele identificate ca alge marine, descoperite în șisturi negre din provincia Hubei din China, sugerează că mediile marine erau mult mai răspândite în acea perioadă decât se știa până acum. Descoperirile susțin ideea că primele forme de viață complexă, organisme multicelulare de bază, au rezistat chiar și la latitudini medii, despre care se credea anterior că ar fi fost înghețate, potrivit Reuters.
Fosilele datează din a doua dintre cele două perioade din timpul Criogenianului, când straturi masive de gheață se întindeau de la poli spre ecuator. Acest interval, numit Epoca glaciară Marinoan, a avut loc cu aproximativ 651 de milioane de ani până la 635 de milioane de ani în urmă.
„Descoperirea-cheie din acest studiu este că au existat condiții de ape deschise, fără gheață, în regiunile oceanice de latitudine medie în timpul etapei de declin a Epocii de Gheață Marinoan”, a declarat geobiologul Huyue Song de la Universitatea de Geoștiințe din China, autorul principal al cercetării publicate în revista Nature Communications.
Descoperirile sugerează că oceanele lumii nu au fost complet înghețate și că au existat refugii locuibile, unde organismele eucariote multicelulare, domeniul vieții care include plantele, animalele, ciupercile și anumite organisme unicelulare numite protiste, puteau supraviețui, a declarat Song.
Pământul s-a format cu aproximativ 4,5 miliarde de ani în urmă. Primele organisme unicelulare au apărut cândva, aproximativ în primul miliard de existență a planetei. Organismele pluricelulare au apărut mai târziu, probabil acum două miliarde de ani. Dar abia după Criogenian au revenit condițiile mai calde, deschizând calea pentru o expansiune rapidă a diferitelor forme de viață cu 540 de milioane de ani în urmă.
Oamenii de știință încearcă să înțeleagă mai bine apariția „Pământului bulgăre de zăpadă”. Astfel, cercetătorii cred că o cantitate mult redusă de căldură solară a ajuns la suprafața planetei, deoarece radiația solară a ricoșat în straturile albe de gheață.
„În general, se crede că nivelurile de dioxid de carbon din atmosferă au scăzut cu puțin timp înainte de aceste evenimente, ceea ce a determinat extinderea calotelor de gheață polare și, prin urmare, o cantitate mai mare de radiații solare reflectate în spațiu, iar calotele de gheață polare s-au extins și mai mult. Iar Pământul a intrat în spirală în condițiile unui Pământ bulgăre de zăpadă”, a declarat Shuhai Xiao, geobiolog la Virginia Tech și coautor al studiului.
„Fosilele au fost conservate sub formă de foițe imprimate de carbon organic”, a declarat Qin Ye, paleontolog și coautor al studiului, de la Universitatea Chineză de Geosciințe.
Organismele multicelulare, inclusiv algele roșii, algele verzi și ciupercile au apărut înainte de Criogenian și au supraviețuit „Pământului bulgăre de zăpadă”.
Înghețul criogenian a fost mult mai rău decât cea mai recentă eră glaciară la care au supraviețuit oamenii, care s-a încheiat în urmă cu aproximativ 10.000 de ani.
„În comparație cu cea mai recentă eră glaciară, acoperirea ghețarilor a fost mult mai extinsă și, mai important, mare parte din oceane au fost înghețate”, a spus Xiao.
Descoperirea unei structuri din oase de mamut oferă noi detalii despre oamenii de Epoca de Gheaţă
Valul din Arizona, minunea geologică care s-a format în 190 de milioane de ani
Scurgerile de heliu antic din nucleu oferă noi indicii despre formarea Pământului
Cercetătorii cred că Universul ar fi putut să fie creat printr-un Big Bang Întunecat