Telescopul Spațial James Webb a descoperit cele mai vechi patru galaxii observate vreodată, dintre care una s-a format la doar 320 de milioane de ani după Big Bang, atunci când Universul era încă la începuturi, potrivit unor noi cercetări.
Telescopul Webb a declanșat un torent de descoperiri științifice de când a devenit operațional. Oglinzile sale au privit mai departe ca niciodată în depărtările Universului, ceea ce înseamnă, de asemenea, că s-au uitat înapoi în timp.
În momentul în care lumina de la cele mai îndepărtate galaxii ajunge pe Pământ, aceasta a fost împinsă de expansiunea Universului și s-a deplasat în regiunea infraroșie a spectrului luminos.
Instrumentul NIRCam al Telescopului Webb are o capacitate fără precedent de a detecta această lumină în infraroșu, ceea ce îi permite să detecteze rapid o serie de galaxii nemaivăzute până acum. Unele dintre ele ar putea să schimbe modul în care astronomii înțeleg Universul timpuriu.
În două studii publicate în revista Nature Astronomy, astronomii au dezvăluit că au detectat „fără echivoc” cele mai îndepărtate patru galaxii observate vreodată.
Galaxiile datează de acum 300 până la 500 de milioane de ani după Big Bang, de acum mai bine de 13 miliarde de ani, atunci când Universul avea doar două procente din vârsta sa actuală. Acest lucru înseamnă că galaxiile sunt din ceea ce se numește „epoca reionizării”, o perioadă în care se crede că au apărut primele stele. Această epocă a avut loc imediat după epoca de întuneric cosmic provocată de Big Bang.
Stephane Charlot, cercetător la Institutul de Astrofizică din Paris și coautor al celor două noi studii, a declarat că cea mai îndepărtată galaxie, numită JADES-GS-z13-0, s-a format la 320 de milioane de ani după Big Bang, potrivit Phys.org.
Aceasta este cea mai mare distanță observată vreodată de astronomi, a spus el.
Telescopul Webb a confirmat, de asemenea, existența galaxiei ADES-GS-z-10-0, care datează de la 450 de ani după Big Bang și care fusese observată anterior de Telescopul Spațial Hubble.
Toate cele patru galaxii au o masă „foarte mică”, cântărind aproximativ o sută de milioane de mase solare, a precizat Charlot. Calea Lactee, în comparație, cântărește 1,5 trilioane de mase solare, conform unor estimări.
Dar galaxiile sunt „foarte active în formare stelelor, proporțional cu masa lor”, a spus Charlot.
Aceste stele se formau „cu aproape aceeași viteză ca și Calea Lactee”, o viteză surprinzătoare atât de devreme în Univers. Galaxiile erau „foarte sărace în metale”, a adăugat acesta.
Acest lucru este în concordanță cu modelul standard al cosmologiei, cea mai bună înțelegere a modului în care funcționează Universul. Acesta spune că, cu cât o galaxie este mai aproape de Big Bang, cu atât mai puțin timp există pentru ca astfel de metale să se formeze.
Totuși, în februarie, descoperirea a șase galaxii masive, apărute cu 500 până la 700 de milioane de ani după Big Bang i-a determinat pe unii astronomi să pună la îndoială modelul standard.
Aceste galaxii, observate tot de Telescopul Webb, erau mai mari decât se credea că este posibil la atât de puțin timp după nașterea Universului.
Pieter van Dokkum, un astronom de la Universitatea Yale, din SUA, care nu a fost implicat în ultimele cercetări, a salutat confirmarea celor patru galaxii îndepărtate nou descoperite ca fiind un „tur de forță tehnic”.
„Frontiera se mută aproape în fiecare lună”, a comentat van Dokkum, adăugând că între aceste galaxii și Big Bang există acum „doar 300 de milioane de ani de istorie neexplorată a Universului”.
Telescopul Webb a observat posibile galaxii și mai apropiate de Big Bang, dar acestea nu au fost deocamdată confirmate.
Primele simulări care arată cu succes cum iau naștere galaxiile
Astronomii au asistat la nașterea unui roi de galaxii îndepărtat din Universul timpuriu
Două găuri negre au apărut de nicăieri chiar în „curtea cosmică” a Pământului
Praful spațial ar putea transporta viața extraterestră prin galaxie