Animalele de companie ajută bebelușii să aibă mai puține alergii alimentare

Alergiile alimentare au fost rareori raportate în prima jumătate a secolului al XX-lea. În zilele noastre, sensibilitatea la alimente precum nucile și ouăle afectează aproximativ 8% dintre copiii din Statele Unite. Asta înseamnă 1 din 13 copii sau 2 elevi per sală de clasă, conform Centers for Disease Control and Prevention (CDC) din SUA. Însă animalele de companie ajută bebelușii să nu dezvolte alergii.

Mai mult de 1 din 10 copii este diagnosticat cu alergie în fiecare an în unele țări cu venituri mari, iar cercetările anterioare au sugerat că există o posibilă legătură între reducerea alergiilor alimentare și expunerea la animale în timpul sarcinii și în copilăria timpurie.

• Cum putem să prevenim osteoporoza
• Studiu: Persoanele născute fără simțul mirosului respiră diferit

Acum, o analiză a peste 65.000 de sugari din Japonia a constatat că animalele de companie ajută bebelușii și copiii mici să aibă mai puține alergii alimentare în comparație cu alți copii.

Animalele de companie ajută bebelușii să nu facă alergii?

Descoperirile au fost modeste (o probabilitate de a dezvolta alergii cu 13-16% mai mică), dar au fost semnificative statistic și au fost publicate în jurnalul cu acces deschis PLOS ONE.

Studiul nu a determinat dacă legătura dintre expunerea la animale de companie și reducerea alergiilor alimentare este cauzală, deoarece un alt factor legat de deținerea animalelor de companie ar putea fi cauza asocierii.

Hisao Okabe, de la Centrul Regional Fukushima pentru Mediul Japoniei și Studiul Copiilor, și echipa sa au folosit date dintr-un studiu prospectiv de cohortă de nașteri la nivel național, numit Studiul de Mediu și Copii din Japonia. Ei au folosit datele disponibile despre 66.215 copii care au fost expuși la diverse animale de companie și alergii alimentare.

În ce măsură animalele de companie ajută bebelușii?

În timpul perioadei fetale, aproximativ 22% au fost expuși la animale de companie, cel mai frecvent la câini și pisici de interior. Printre copiii expuși la aceste animale de companie, șansa de a dezvolta o alergie alimentară a fost redusă cu aproximativ 14%. Cu toate acestea, echipa nu a găsit o diferență semnificativă pentru copiii din gospodăriile cu câini în aer liber; rezultatele au fost mai robuste cu câinii de interior.

Copiii expuși la câini de interior au avut șanse mai mici de a dezvolta alergii la ouă, lapte și nuci. Copiii expuși la pisici au avut o probabilitate mai mică de a avea alergii la ouă, grâu și soia.

Oarecum surprinzător, copiii expuși la hamsteri (0,9% din totalul grupului studiat) au arătat o incidență cu 93% mai mare a alergiilor la nuci. Deoarece grupul care avea hamsteri era atât de mic, acest lucru ar putea fi pur și simplu întâmplător, dar i-a atras atenția echipei, scrie Popular Science.

Unele dintre limitările acestui studiu includ datele auto-raportate (de obicei din fișele medicale obținute la vizitele la medic), care se bazează pe faptul că participanții își reamintesc totul cu precizie.

„Lupta” dintre teorii

Autorii sugerează că rezultatele lor ar putea ajuta la ghidarea mai multor cercetări în ceea ce privește ce anume cauzează alergiile alimentare în copilărie și ipoteza igienei. Datând din 1989, cu rădăcini teoretice și mai profunde în secolul al XIX-lea, această ipoteză propune că expunerea la germeni și unele infecții în timpul copilăriei ajută la dezvoltarea sistemului imunitar.

Expunerea învață organismul să facă diferența dintre substanțele inofensive și cele care ar putea declanșa o reacție precum astmul. Teoretic, expunerea la anumiți germeni învață sistemul imunitar să nu reacționeze exagerat, potrivit Mayo Clinic.

Ce anume provoacă bolile cronice?

„Ceva din lumea modernă determină ca sistemul imunitar să fie activ atunci când nu este necesar”, a declarat microbiologul Graham Rook, de la University College London (Anglia).

Rook a subliniat faptul că ipoteza de igienă are defectele sale: unele infecții virale, cum ar fi RSV, pot declanșa astmul, nu îl pot preveni. În plus, un număr mare de cercetări acuză acum schimbările din microbiomul uman, nu lipsa infecțiilor din copilărie, pentru cel puțin o parte din creșterea bruscă a bolilor cronice.

Vă recomandăm să citiți și:

De ce își înclină câinii capul? Răspunsul este cât se poate de banal

Chimicalele eterne pot reduce fertilitatea femeilor cu până la 40%

Zgomotul produs de trafic crește hipertensiunea arterială

Cheia pentru a evita demența nu este un secret, spune o neurocercetătoare