Pe o distanță de 22 de kilometri, în estul insulei Java din Indonezia se află complexul vulcanic Kawah Ijen. Această întindere vastă de formațiuni geologice elaborate are priveliști impresionante la lumina zilei, însă la căderea nopții munții scuipă jeturi de „lavă” de un albastru electric.
Considerat a fi singurul loc de pe planetă care prezintă în mod constant aceste flăcări albastre uimitoare, frumusețea vulcanului Kawah Ijen are un preț, deoarece nivelurile intense de sulf fac aerul din jurul complexului toxic pentru oricine îl respiră, potrivit IFL Science.
La prima vedere, vulcanul Ijen arată ca un flux obișnuit de rocă fierbinte, topită la 600-900 de grade Celsius, așa că, ce determină transformarea muntelui la apus în ceva desprins din filmele șțiințifico-fantastice?
Fenomenul de lavă albastră este determinat de abundența de petice de sulf din rocă. Sulful este un element chimic eliberat pe măsură ce roca se lichefiază, iar în timp ce arde, eliberează gaze nocive, precum dioxidul de sulf. De asemenea, sulful creează o flacără de un albastru izbitor.
Când acest sulf intră în contact cu oxigenul, se aprinde, provocând flacăra albastră care dă lavei această culoare. În realitate, doar suprafața rocii topite este acoperită de flăcări albastre.
În ciuda faptului că lava este vizibilă doar noaptea, flăcările albastre sunt mereu aprinse la suprafața lavei, doar că sunt mai greu de văzut la lumina zilei.
Acest complex vast se află, de fapt, în interiorul unei caldeire, un crater care se formează atunci când un vulcan erupe și se prăbușește. Rezultatul este adesea crearea unui lac mare în centrul său. Complexul Ijen are aproximativ 22 de puncte de erupție, majoritatea în jurul marginii caldeirei.
Apa din craterul vulcanului Ijan este de un turcoaz strălucitor și atrăgător, dar acesta este cel mai mare lac acid din lume și are un pH de aproximativ zero. Înotul în apele de aici ar putea să pună viața în pericol sau să provoace răni grave.
Abundența sulfului din zonă, numit de localnici „aurul diavolului”, înseamnă că în acest complex se află una dintre puținele exploatări miniere de sulf realizate manual. După ce roca bogată în sulf se răcește și flacăra albastră se stinge, aceasta este colectată pentru a fi folosită la o serie de produse. În Java, sulful este folosit pentru a face chibrituri și pentru a face zahărul mai alb.
În timp ce turiștii poartă măști de gaze ca să poată vizita zona, mulți dintre mineri nu își permit măști și folosesc doar o cârpă ca să își acopere gura. În lipsa echipamentului de protecție adecvat, mulți dintre mineri suferă de afecțiuni grave. O treime dintre aceștia se confruntă cu boli respiratorii.
În ciuda multelor pericole din complexul Ijen, aspectul său rar și uluitor face din această zonă o atracție turistică populară. Vizitele pot fi efectuate în siguranță dacă sunt însoțite de ghizi cunoscători și de aparate de protecție respiratorie.
În timp ce vulcanul Kawah Ijen poate fi singura flacără albastră care arde în mod constant, acest fenomen uimitor poate să apară, din punct de vedere tehnic, oriunde există niveluri ridicate de anumite gaze.
Chiar și vulcanii inactivi pot elibera gaze care schimbă clima în atmosferă
„Moartea cea Mare” ar fi fost cauzată de erupții vulcanice, arată un studiu
Povestea neștiută a satului din Epoca Bronzului, îngropat de erupția vulcanului Vezuviu