Scanările cerebrale au dezvăluit ce impact are ayahuasca asupra creierului

Băutura ayahuasca este atât de puternică încât consumatorii raportează nu numai halucinații, ci și experiențe „la un pas de moarte”, contacte cu ființe de dimensiuni superioare și călătorii care transformă viața prin realități alternative. 

Având în vedere toate aceste efecte dăunătoare, oamenii de știință au cules informații prin monitorizarea creierului cu DMT (dimetiltriptamina, compus psihedelic găsit în Psychotria viridis, arbustul înflorit care este pasat și fiert în băutura amazoniană ayahuasca).

• De ce uneori zăpada pare albastră?
• O gaură neagră masivă din Universul timpuriu, surprinsă în timp ce trage „un pui de somn”

Înregistrările dezvăluie un impact profund asupra creierului, în special în zone care sunt foarte evoluate la om și care au un rol esențial în planificare, limbaj, memorie, luare de decizii complexe și imaginație. Regiunile din care evocăm realitatea devin hiperconectate, iar comunicarea este mai haotică, mai fluidă și mai flexibilă, potrivit The Guardian.

„Oamenii descriu părăsirea acestei lumi”

„La doza pe care o luăm, este incredibil de puternică. Oamenii descriu părăsirea acestei lumi și pătrunderea într-o alta care este incredibil de captivantă și bogat complexă, uneori fiind populată de alte ființe despre care ei simt că ar putea deține o putere specială asupra lor, ca niște zei”, a declarat Robin Carhart-Harris, profesor de neurologie și psihiatrie la Universitatea din California, San Francisco, SUA.

El a adăugat că ceea ce a văzut este că DMT descompune rețelele de bază ale creierului, făcându-le să devină mai puțin distincte unele de altele.

Vedem, de asemenea, că ritmurile majore ale creierului, care au o funcție în mare parte de inhibare și constrângere, se descompun și, în mod concertat, activitatea cerebrală devine mai bogată în informații.

Oamenii au căutat natura stărilor de alterare provocate de ayahuasca de cel puțin 1.000 de ani. În 2019, o săpătură arheologică într-o peșteră boliviană a scos la iveală o pungă de piele confecționată din trei boturi de vulpe. Analiza interiorului pungii a scos la iveală urme de DMT, cocaină, probabil din frunze de coca, și alte substanțe psihoactive.

Punga, datată între anii 900 și 1170 d.Hr., era învelită într-un pachet cu mici spatule din os de lama, tablete de tutun de lemn și o bentiță viu colorată.

Cum se obține ayahuasca?

Băutura se obține în mod obișnuit prin fierberea Banisteriopsis caapi, o viță-de-vie gigantică, cu frunze de la arbustul Psychotria viridis. Numele său provine din limba quechua vorbită de multe grupuri indigene din Anzi. Astfel, „aya” înseamnă suflet, strămoși sau oameni morți, iar „wasca” înseamnă viță-de-vie sau frânghie.

Traducerile variază apoi de la enigmaticul spiritual „vița-de-vie a sufletului” până la ceva mai puțin atrăgător precum „frânghia morții”.

Creierul uman sub influența psihedelicelor

Pentru cel mai recent studiu, Chris Timmermann, șeful grupului de cercetare DMT de la Imperial College London, a recrutat 20 de voluntari sănătoși care au primit o injecție de 20 de mg de DMT și un placebo în vizite separate în laborator. Toți au fost verificați pentru a se asigura că sunt potriviți din punct de vedere fizic și psihic pentru studiu.

Rezultatele, publicate în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences, oferă o imagine avansată asupra creierului uman sub influența psihedelicelor.

Înregistrările arată modul în care organizarea ierarhică normală a creierului se descompune, activitatea electrică devine anarhică, iar conectivitatea între regiuni crește vertiginos, în special între cele care gestionează funcții de „nivel superior”, cum ar fi imaginația, care a evoluat cel mai recent la om.

Vă mai recomandăm și: 

Cât a contribuit industria băuturilor răcoritoare la economia României?

Civilizațiile străvechi foloseau afrodiziace cu efecte fatale

Complex de pasaje antice, folosit pentru ritualuri psihedelice. Care este povestea acestui loc?

Consumul frecvent de marijuana, asociat cu cea mai comună formă de boală cardiacă