Imaginile de arhivă cu Venus arată că o parte a suprafeței planetei s-a schimbat destul de mult în decurs de opt luni. Doi cercetători care studiază planetele consideră că acesta este un semn probabil că activitatea vulcanică mult căutată pe Venus încă mai avea loc în urmă cu 30 de ani. Constatarea va da un impuls planurilor pentru viitoarele misiuni încă un curs de examinare.
Unii sateliți înghețați și alte lumi de gheață prezintă semne ale prezenței criovulcanilor (vulcani de gheață), dar adevăratul vulcanism este rar în Sistemul Solar. În afară de Pământ, singurul loc în care vulcanismul a fost observat este pe Io, unul dintre sateliții lui Jupiter, deși unele scurgeri de lavă de pe Marte par destul de proaspete, conform IFL Science.
Venus a fost cândva cu siguranță activă din punct de vedere vulcanic, iar munții gigantici precum Maat Mons stau drept mărturie. Totuși, cercetătorii sunt încă nesiguri cu privire la perspectivele ca roboții trimiși în spațiu să fi fost martori.
Studiul a fost publicat în revista Science.
Chiar dacă vulcanismul venusian ar reapărea în zilele noastre, astfel de evenimente pot fi atât de rare în prezent, încât șansele să le vedem sunt reduse. Cu toate acestea, în revista Science este prezentat un scenariu mai optimist, bazat pe o comparație a imaginilor realizate de sonda Magellan.
Sonda Magellan a petrecut patru ani pe orbita din jurul lui Venus, măsurând câmpul său gravitațional și cartografiind suprafața cu ajutorul radarului. În acest timp, a realizat trei cicluri de cartografiere radar a unor părți ale suprafeței planetei de la diferite altitudini, însă doar 8% din suprafața planetei a fost cartografiată de trei ori, iar 42% de două ori. Pe imagini nu au fost observate erupții evidente, ceea ce indică faptul că, dacă există activitate, aceasta este mult mai redusă decât pe Io.
30 de ani mai târziu, profesor Robert Herrick de la Universitatea Fairbanks Alaska din SUA și dr. Scott Hensley de la Centrul de Cercetare și Dezvoltare Jet Propulsion Laboratory (JPL) al NASA au comparat imaginile din regiunea Atla Regio. Ei au descoperit ceea ce cred că este o gură de aerisire vulcanică. Mai important, gura de aerisire este mai mare și are o formă diferită în cel de-al doilea set de imagini decât în primul.
Herrik și Hensley cred că explicația cea mai probabilă este aceea că lava a ieșit din gura de aerisire și a remodelat suprafața în acest interval de timp.
În prima imagine, gura de aerisire este de aproximativ 2,2 kilometri pătrați și aproximativ circulară. În cea de mai târziu, aceasta este de aproape patru kilometri pătrați și mai neregulată, cu pereți care par mai mici.
Pe Pământ, cauza principală a acestor schimbări ar fi apariția unui lac de lavă. Autorii cred că același lucru se petrece și pe Venus.
Cercetătorii recunosc că un cutremur pe Venus ar putea să declanșeze schimbări similare, dar chiar și acest lucru ar indica probabil activitate vulcanică.
Majoritatea cutremurelor de pe Pământ apar la granițele plăcilor tectonice, ceea ce Venus nu are. Un punct fierbinte precum este cel care a creat Hawaii este cauza cea mai probabilă.
„Acum putem spune că pe Venus există activitate vulcanică, în sensul în care există cel puțin câteva erupții pe an. Ne putem aștepta ca următoarele misiuni pe Venus să observe noi valuri vulcanice care au apărut de când misiunea Magellan s-a terminat în urmă cu trei decenii și ar trebui să vedem o anumită activitate în timpul în care cele două misiuni orbitale viitoare vor colecta imagini”, a spus Herrik.
Autorii au fost nevoiți să caute manual și s-au concentrat pe zona din jurul celor mai mari vulcani, cu dimensiuni similare cu cele ale vulcanilor de pe Pământ, dar mult mai mici decât Muntele Olimp de pe Marte.
Peisajul lui Pluto, unic în Sistemul Solar. Planeta pitică ascunde vulcani de gheață
Planete asemănătoare cu Jupiter și Neptun, descoperite pe orbita fratelui geamăn al Soarelui
Cercetătorii au descoperit noi tipuri de gheață sărată care ar putea exista pe sateliții lui Jupiter
Roverul Curiosity a găsit „cele mai recente dovezi de apă pe care le vom vedea vreodată” pe Marte