Ce efecte poate avea mâncarea arsă asupra organismului?

Este foarte probabil ca multă lume să dobândească anumite obiceiuri alimentare în copilărie și să le păstreze și la maturitate. De exemplu, linsul gemului de pe cuțit sau mâncatul pâinii un pic prea prăjite.

Însă, în anul 2002, o echipă de cercetători din Stockholm (Suedia) a descoperit că, de fapt, ar fi mai înțelept să începem să curățăm cu un cuțit arsura de pe pâinea prăjită. Aceștia au aflat că o substanță numită acrilamidă, care se formează atunci când este aplicată o sursă de căldură cu o temperatură mai mare de 120 grade Celsius asupra anumitor alimente (cartofi, pâine, biscuiți, cereale și cafea).

Întregul proces poartă denumirea de reacție Maillard, care face ca mâncarea să se înnegrească și să capete un gust specific. Oamenii de știință au descoperit, însă, că o anumită doză de acrilamidă poate fi cancerigenă pentru indivizi. Totuși, cei care au lucrat la aceste studii nu au stabilit încă o concluzie clară.

Mâncarea arsă poate afecta creierul

„După aproape 30 de ani de la încadrarea sa ca posibil element cancerigen pentru oameni, sunt și acum dovezi neconcludente cu privire la  acest aspect. În aceste condiții, dacă noi continuăm studiile, am putea obține suficiente date, astfel încât să modificăm clasificarea acrilamidei ca fiind cancerigen pentru oameni”, a spus Fatima Sale, profesor de științe la Universitatea Beirut Arab din Liban.

Totodată, specialiștii sunt siguri că acrilamida este, într-o anumită măsură, „neurotoxică” pentru oameni, ceea ce înseamnă că poate afecta sistemul nervos. Nici aici, nu este cunoscută cu exactitate cauza, însă teoriile arată că acrilamida ar putea ataca proteinele structurale din interiorul celulelor nervoase; o altă teorie subliniază că acest compus poate bloca sistemul antiinflamator care protejează celulele nervoase de o deteriorare, notează BBC.

„Acrilamida trece prin toate țesuturile”

O altă veste proastă care vine dinspre mediul științific subliniază că toate efectele toxice ale compusului se cumulează: dacă ingerăm o cantitate mică de acrilamidă pentru o mai mare perioadă de timp, crește riscul ca mai multe organe să fie afectate pe termen lung. Sunt avansate ipoteze care arată că ar putea crește și riscul dezvoltării unor boli neurodegenerative, cum ar fi demența.

În paralel, a fost identificată și o legătură între ingerarea acestui compus și bebelușii născuți cu dimensiuni și greutate mai reduse decât în mod normal.

„Acrilamida trece prin toate țesuturile, inclusiv prin placenta, pentru că are o greutate moleculară scăzută și este solubilă în apă”, a spus Federica Laguzzi, asistent profesor de boli cardiovasculare de la Institutul de Medicină „Karolinska” din Suedia.

Chiar și în lipsa dovezilor neconcludente cu privire la gradul de periculozitate pe care îl deține această substanță, industria alimentară încearcă să o reducă. Și noi, în propria bucătărie, putem reduce substanța. De exemplu, înainte de a prăji cartofii, este redus riscul, dacă sunt înmuiați în apă fierbinte timp de zece minute.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Mâncarea condimentată și alunele, un plus de sănătate pentru intestin

Oamenii pretențioși își aleg mâncarea în funcție de culoarea farfuriei, arată un studiu

Mâncarea ca medicament. Ar putea medicii să prescrie rețete cu alimente sănătoase?

Ce se întâmplă în creierul tău atunci când te uiți la mâncare?