Creierul îmbătrânește cu unul sau doi ani chiar și după o singură noapte nedormită

O singură noapte de nesomn poate face creierul să pară mai în vârstă, ca și cum ar fi îmbătrânit brusc cu unul sau doi ani, arată un studiu. Cu toate acestea, astfel de schimbări par să dispară după o noapte bună de odihnă. 

În cadrul studiului, cercetătorii au folosit învățarea automată ca să genereze estimări ale „vârstei creierului”, pe baza unor scanări prin rezonanță magnetică (RMN) ale creierului unor persoane care nu au dormit suficient. Ei au comparat apoi scanările cu RMN-uri efectuate asupra acelorași persoane, dar după o noapte întreagă de somn.

• Conexiunile sociale ne schimbă microbiomul, sugerează un studiu
• Galaxiile UFO, ciudățeniile cosmice pe care astronomii le pot vedea abia acum, cu ajutorul Telescopului Webb

Rezultatele, publicate în Journal of Neuroscience, sugerează că o noapte fără somn produce la nivelul creierului modificări similare cu cele observate după unul sau doi ani de îmbătrânire.

Patru grupuri, cu durate diferite de somn, au fost analizate

Vârsta creierului este „o măsură foarte interesantă în ceea ce privește analizarea modului în care se schimbă acest lucru în urma pierderii somnului”, a spus Judith Carroll, profesor asociat de psihiatrie și științe biocomportamentale la Universitatea din California, Los Angeles, SUA, care nu a fost implicat în acest studiu.

Cercetătorii au extras date de la 134 de participanți din patru grupuri: cei care au fost total privați de somn (fără somn timp de o noapte), cei care au fost parțial privați de somn (cei care au dormit doar trei ore pe parcursul unei nopți), cei privați cronic de somn (au dormit doar cinci ore pe noapte, timp de cinci nopți) și un grup de control (cei care au dormit opt ore în fiecare noapte).

Tuturor li s-a făcut un RMN după fiecare noapte, ceea ce le-a permis cercetătorilor să compare modul în care arătau creierii lor înainte și după privarea de somn și după o noapte întreagă de odihnă, potrivit Live Science.

Cu unul sau doi ani mai bătrâni după o noapte de nesomn

Cercetătorii au determinat vârsta aproximativă a creierului fiecărui pacient. În acest scop, ei au folosit algoritmul de învățare automată numit brainageR, care a fost antrenat pe baza datelor provenite de la peste 3.000 de persoane. Algoritmul, disponibil publicului, prezice vârsta cronologică a unei persoane, pornind de la RMN-ul făcut creierului acesteia. Acesta se bazează pe modul în care arată creierul sănătos la vârstele date, în ceea ce privește volumul țesuturilor și al fluidelor. În testele anterioare, cercetătorii au descoperit că brainageR prezice cu exactitate vârsta.

În noul lor studiu, cercetătorii au constatat că, în cazul grupului care nu a dormit deloc o noapte, brainageR a estimat că membrii erau cu unul sau doi ani mai bătrâni, în medie, decât se preconiza că vor fi la momentul inițial. Aceste diferențe au dispărut după o noapte de somn.

La grupul parțial privat de somn și la cel privat cronic nu s-au observat diferențe semnificative în privința vârstei, comparativ cu grupul de control.

Schimbări percepute de algoritm drept îmbătrânire

Aceste rezultate se potrivesc cu cercetările anterioare privind efectul lipsei de somn asupra creierului. Există dovezi că mai multe tipuri de modificări au loc în creierul persoanelor private de somn, inclusiv modificări în distribuția fluidelor și în volumul materiei cenușii.

Această „schimbare generalizată a morfologiei creierului… ar fi captată și cu această metodă de determinare a vârstei creierului”, a declarat autorul principal al studiului, dr. David Elmenhorst.

Rezultatele nu prezintă o îmbătrânire reală, ci mai degrabă schimbări pe care algoritmul de învățare automată le-a interpretat ca fiind îmbătrânire.

„Nu sunt sigură că putem spune ceva despre efectele pe termen lung ale pierderii cronice de somn, deoarece chiar și în cazul stării cronice sunt doar cinci zile”, a spus Caroll.

Cercetările viitoare ar putea încorpora persoanele care se confruntă cu privarea cronică de somn.

Vă mai recomandăm și: 

Un somn bun ne-ar putea prelungi viața, arată un nou studiu

Două regiuni ale creierului se sincronizează în timpul somnului ca să creeze memoria motorie

Hidratarea insuficientă ar putea accelera îmbătrânirea și ar fi asociată cu bolile cronice, arată un studiu

Schimbările de temperatură ne afectează creierul. Cât de nocive sunt efectele?