Recaptarea căldurii în exces ar putea alimenta majoritatea Europei
Recaptarea căldurii în exces produsă în întreaga Europă ar putea alimenta aproape întreaga regiune, dar prevenirea acestor pierderi este în mare măsură ignorată ca o soluție la criza energetică, spun experții de mediu.
„Criza energetică globală este un semnal de alarmă pentru a opri risipa de energie”, a declarat Toby Morgan, senior manager pentru mediu construit la Climate Group, o organizație non-profit de mediu.
„Acum, mai mult ca niciodată, trebuie să folosim mai bine energia pe care o producem deja, pur și simplu nu ne putem permite să o lăsăm să scape literalmente pe fereastră. Îmbunătățirile eficienței energetice, cum ar fi recaptarea căldurii în exces și reciclarea acesteia, sunt absolut esențiale pentru reducerea cererii de combustibili fosili și pentru reducerea facturilor”, spune el.
Un raport publicat de compania Danfoss a estimat că numai în UE, excesul de căldură a fost egal cu 2.860 TWh pe an, aproape egal cu cererea totală de energie a UE pentru căldură și apă caldă.
Surplusul de căldură este eliberat în aer dintr-o gamă largă de surse, cum ar fi supermarketuri, rețele de transport, centre de date și clădiri comerciale.
Ce potențial energetic are recaptarea căldurii în exces?
O mare parte din aceasta poate fi captată și utilizată prin tehnologiile existente de recuperare a căldurii, cum ar fi pompele de căldură, plus aparate de aer condiționat și mașinării de producție mai eficiente, conform autorilor raportului.
Alte soluții includ planificarea urbană îmbunătățită și sistemele de energie districtuală bazate pe rețele de surse de energie regenerabilă atât pentru încălzire, cât și pentru răcire, menționează The Guardian.
Brian Vad Mathiesen, profesor de planificare energetică și sisteme de energie regenerabilă la Universitatea Aalborg, din Danemarca, a condus cercetarea citată în raport, care se bazează pe proiectele anterioare ale echipei sale, Heat Roadmap Europe.
„Numărul de orașe, regiuni și țări din Europa care risipesc căldură în timp ce cheltuie miliarde pe gaz natural sau încălzire electrică este uimitor”, a spus Vad Mathiesen, avertizând că în joc este securitatea energetică a Europei.
„De exemplu, Țările de Jos: practic nu există încălzire centralizată, deși există aproape dublul cantității de căldură reziduală în comparație cu cererea de căldură. Danemarca are aceeași dimensiune și este termoficată în proporție de circa 60%, având doar o treime din populație. Utilizarea căldurii reziduale nu este cu siguranță legată de diferențele tehnice. În timp ce legile fizicii sunt aceleași, voința politică și tradițiile sunt foarte diferite”, spune cercetătorul.
Ce ar putea face industria?
Excesul de căldură produs de industria grea, cum ar fi producția chimică, producția de oțel și ciment, a avut „un potențial uriaș, nevalorificat”. În UE, această căldură se ridică la peste 267 TWh pe an, mai mult decât cea combinată a Germaniei, Poloniei și Suediei în 2021.
Centrele de date sunt, de asemenea, mari consumatori de energie electrică. În 2020, centrele de date europene au consumat aproximativ 3,5% din cererea de energie electrică a regiunii, potrivit ReUseHeat, un proiect UE care a explorat barierele în calea recuperării căldurii urbane.
Raportul subliniază că Regatul Unit are o abundență de energie în exces, care provine și din 456 de centre de date. „Este al treilea cel mai mare număr din lume, după Germania și SUA”, explică Kim Fausing, președintele și directorul executiv al Danfoss, care consideră că reciclarea căldurii este un pas crucial către o tranziție ecologică.
„Dacă întreprinderile ar aborda recaptarea căldurii în exces din aceste centre, economiile de emisii și veniturile din vânzarea acestei călduri ar fi foarte semnificative. În Greater London, am identificat cel puțin 648 de surse de căldură în exces eligibile, inclusiv centre de date, stații subterane, supermarketuri, stații de tratare a apelor uzate și unități de producție alimentară. De ce companiile și organizațiile guvernamentale locale nu le folosesc?” a spus Fausing.
El a adăugat că excesul de căldură din Londra echivalează cu 9,5 TWh pe an, aproximativ cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea a 790.000 de gospodării. „Reutilizarea căldurii în exces le oferă întreprinderilor din Marea Britanie oportunități incredibile de a-și reduce emisiile, de a economisi bani și de a câștiga bani. Ce așteptăm?”, a punctat Fausing.
Recaptarea căldurii în exces ar trebui să stea la baza planurilor autorităților locale
Pentru a aborda rapid criza energetică, Vad Mathiesen propune o directivă de planificare a căldurii care le permite autorităților locale să planifice în funcție de condițiile locale. Aceasta ar presupune cartografierea mai detaliată a surselor de căldură reziduală existente, apoi propunerea de rețele termice care distribuie căldura mai eficient și inițiative care îmbunătățesc eficiența energetică a clădirilor.
„Eficiența energetică trebuie să fie o prioritate de vârf pentru orice afacere sau guvern, în special în timpul unei crize energetice”, a spus Morgan, care sfătuiește fiecare angajament corporativ net zero să includă o țintă de eficiență energetică limitată în timp, iar guvernele să stimuleze adoptarea de tehnologii eficiente energetic.
„Îmbunătățirile eficienței energetice sunt esențiale pentru climă. Momentul pentru acțiune este acum”, a subliniat el.
Vă recomandăm să citiți și:
China pretinde că a creat tehnologia supersonică de două ori mai puternică decât până acum
Un sondaj arată că populația nu înțelege pe deplin consecințele catastrofale ale armelor nucleare
Superaliajul care reduce emisiile de carbon ale centralelor electrice
Cum să ai o viață fericită? Sfaturile unui expert de talie mondială