Nevoia apăsătoare de a petrece cât mai mult timp în natură nu a fost niciodată mai evidentă și necesară așa cum a fost în timpul restricțiilor din pandemia de COVID-19, atunci când deplasările au fost limitate.
Însă, mediile urbane care se extind tot mai mult ne îndepărtează de păduri, iar timpul petrecut în aer liber este tot mai scăzut.
„Studiile arată că, în timp, oamenii sunt tot mai distanțați de natură. Acestea ar putea reflecta faptul că noi, ca societate, am devenit tot mai concentrați asupra mediului de viață bazat pe consumerismul din mediul urban”, a spus Thomas Astell Burt, expert în sănătate publică la Universitatea Wollongong, din Australia.
Un studiu efectuat în anul 2017 a descoperit, de exemplu, că referințele despre natură din cultura populară (ficțiune, muzică, narațiunea din filme) au scăzut încă din anii 1950.
În paralel, încă din anii 1990, oamenii de știință au ajuns la concluzia că plimbarea într-un mediu natural, comparată cu cea din mediul urbane, aduce mult mai multe beneficii: crește capacitatea de concentrare, oferă o stare de bine și chiar a avut efecte în cazul tensiunii arteriale. Iar traiul aproape de spațiile verzi sau albastre a fost, de nenumărate ori, strâns legat de nivelul redus al riscului multor afecțiuni: boli cardiovasculare, anxietate sau depresie.
Mai mult, cei care se bucură de aceste spații naturale se simt mai puțin singuri, iar sistemul lor imunitar este chiar mai puternic, în urma interacțiunii cu microorganismele din acele zone.
Unele țări au luat aceste recomandări foarte în serios și au recurs la așa-numitele „prescripții verzi” sau „prescripții albastre” (plimbări în apropierea apei), la fel ca rețetele medicale. În anul 2020, în Marea Britanie, guvernul a anunțat un proiect pilot în care au fost investite 4 milioane de lire sterline pentru a acorda astfel de prescripții verzi, vreme de doi ani, celor care locuiesc în zone care au fost afectate grav de pandemie.
Iar încă de la începutul anului 2022, medicii din mai multe provincii canadiene au avut permisiunea să prescrie pacienților „timp petrecut în natură”, aceștia primind inclusiv un permis pentru acces în parcurile naționale. Japonia efectuează astfel de demersuri încă din 1982: acolo, practicienii le recomandă cetățenilor shinrin-yoku, adică „baia de pădure”.
Unele recomandări ar putea fi însoțite de exerciții fizice, cum ar fi activitățile de grup sau alergatul în parc, subliniază unii medici.
„Există o multitudine de metode care pot fi aplicate în funcție de ce îi place fiecărei persoane. Trebuie să derulăm teste aleatorii de calitate ridicată, care ar arăta ce tip de prescripții în natură funcționează, unde, când și pentru cine. Nu ne putem asuma că va există o singură soluție bună la toate”, a spus dr. Romena Ivers, potrivit The Guardian.
Iată ce se întâmplă cu organismul nostru după o plimbare de doar 10 minute
Timpul petrecut în natură pare să încetinească bolile Parkinson și Alzheimer