Praful de pe Lună ne-ar putea ajuta să evităm supraîncălzirea planetei noastre

În încercarea disperată de a găsi un mod prin care să evite supraîncălzirea planetei noastre, oamenii de știință au făcut calcule privind utilizarea prafului ca parasolar, pentru a încetini creșterea temperaturii Pământului. Aceștia au descoperit că modalitatea ar putea funcționa, însă doar dacă praful ar proveni de pe Lună.

Ideea de a bloca lumina solară pentru a contracara activitatea umană asupra climei este valabilă la fel de mult cât este și conștientizarea pericolelor pe care le reprezintă aceste efecte. Cercetarea a fost publicată în PLOS Climate.

Într-o nouă lucrare, oamenii de știință aduc o modificare la această ipoteză, explorând modul în care o cantitate mare de praf în punctul Lagrange 1 (L1) ar afecta echilibrul termic al Pământului, potrivit IFL Science.

Cât de eficient poate fi praful ca dispozitiv de reglare a luminii solare?

Asemeni lui L2, acolo unde este localizat Telescopul Spațial James Webb (JWST), L1 este un punct în care câmpurile gravitaționale ale Pământului, Soarele și Luna sunt în echilibru, permițând obiectelor să rămână acolo perioade îndelungate. Diferite imperfecțiuni înseamnă că praful provenit din punctul L1 nu va rezista la nesfârșit, dar ar putea dura câteva zile.

Propunerile anterioare au avut în vedere, de obicei, plasarea unui fel de parasolar realizat dintr-un material artificial foarte subțire pe L1, dar observațiile altor sisteme stelare au demonstrat cât de eficient poate fi praful ca dispozitiv astronomic de reglare a intensității luminoase.

Din nefericire, chiar și în condițiile scăderii prețului de lansare a rachetelor, trimiterea a zece milioane de tone de praf, anual, pentru a reduce lumina solară cu 1,8% rămâne extrem de costisitoare. Autorii calculează că ar fi nevoie de 20.000 de lansări ale rachetei Saturn V.

Praful lunar ar putea încetini creșterea temperaturii Pământului

Ar putea exista însă și alte surse. Asteroizii ar putea funcțina, dar rareori sunt convenabil de aproape de L1 . Luna, pe de altă parte, se află în apropiere și, după cum au arătat misiunile Apollo, este plină de praf.

În mod convenabil, dimensiunea cea mai comună a particulelor de praf este de aproximativ 0,2 micrometri.

„Este uimitor să contemplăm la modul în care praful lunar, căruia îi ia peste patru miliarde de ani ca să fie generat, ar putea încetini creșterea temperaturii Pământului, o problemă pe care noi am cauzat-o în mai puțin de 300 de ani”, a spus dr. Scott Kenyon, de la Harvard și Centrul pentru Astrofizică, din SUA.

Expertiza autorilor se referă la formarea planetelor, ceea ce îi face foarte familiarizați cu mediile astronomice prăfuite.

„Dacă am lua o cantitate mică de material și am pune-o pe o orbită specială între Pământ și Soare și am fragmenta-o, am putea bloca multă lumină solară cu o cantitate mică de masă”, a declarat profesorul Ben Bromley de la Universitatea din Utah, SUA.

Incertitudinile unei posibile soluții de viitor

Autorii lucrării recunosc existența unor incertitudini considerabile. Pe lângă forțele gravitaționale, praful este afectat de presiunea luminii și a vântului solar. Acesta din urmă variază în funcție de evenimente precum ejecția coronală de masă, ceea ce face imposibilă prezicerea exactă a duratei de umbrire.

„A fost destul de dificil să facem scutul să rămână la L1, destul de mult încât să proiecteze o umbră semnificativă. Acest lucru nu ar trebui să fie o surpriză, deoarece L1 este un punct de echilibru instabil”, a declarat Sameer Khan, student la Universitatea din Utah.

Construirea pe Lună a unei mașini care să poată săpa, sorta și lansa praful ar fi scumpă, dar forța necesară ar fi o mică fracțiune din cea de care ar fi nevoie pe Pământ. Autorii nu pretind că au găsit soluția pentru o problemă pe care o numesc „existențială”.

„Nu suntem experți în schimbările climatice sau în știința rachetelor, necesară pentru a muta masa dintr-un loc în altul.

Cu toate acestea, ei speră că, prin utilizarea abilităților pe care le au, îi vor determina și pe alții, care dețin cunoștințe relevante să se alăture discuției.

Vă mai recomandăm și: 

Gândaci care au mâncat praf lunar colectat de Apollo 11, vânduți la licitație

Buzz Aldrin, al doilea om care a pășit pe Lună

Misiunea Chang’e-5 a găsit fier pe suprafața lunară, reușind ceea ce misiunile Apollo nu au putut

Telescopul James Webb a dezvăluit galaxii asemănătoare Căii Lactee în Universul tânăr