O caracatiță de 4 milioane de ani din Antarctica ne poate spune cât de mult va crește nivelul mării
În ADN-ul unei caracatițe din Antarctica, cercetătorii ar fi descoperit un indiciu important despre soarta calotei glaciare, fapt ce ridică temeri că încălzirea globală ar putea declanșa în curând o topire galopantă.
Climatologii s-au străduit să afle dacă stratul de gheață s-a topit complet în timpul celei mai recente perioade „interglaciare”, din urmă cu 125.000 de ani, atunci când temperaturile globale erau similare cu cele de astăzi.
Stratul de gheață reține suficientă apă încât să crească nivelurile mării de la trei la patru metri, cu temerile că încălzirea globală l-ar putea împinge curând spre o topire galopantă, conform The Guardian.
Istoria genetică a caracatițelor din Antarctica dezvăluie indicii climatice
Într-o abordare ingenioasă, o echipă de 11 oameni de știință a analizat genetica „caracatiței lui Turquet” (Pareledone turqueti), o specie care trăiește în Antarctica de patru milioane de ani. Mostrele genetice au fost colectate de la 96 de caracatițe din jurul continentului, de-a lungul a trei decenii.
ADN-ului caracatiței poartă o memorie a trecutului său, inclusiv modul și momentul în care anumite populații se deplasau și se amestecau între ele, făcând schimb de material genetic.
Cercetătorii au spus că au detectat semne clare că, cu aproape 125.000 de ani în urmă, unele populații de caracatițe din părțile opuse ale Stratului de Gheață din vestul Antarcticii s-au amestecat între ele, singura rută probabilă fiind o cale maritimă între sudul Mării Weddell și Marea Ross.
„Asta s-ar fi putut întâmpla doar dacă stratul de gheață s-ar fi prăbușit complet”, a declarat dr. Sally Lau, genetician la Universitatea James Cook, din Australia, care a condus cercetarea.
Calota glaciară s-ar putea prăbuși chiar și la o încălzire de 1,5 grade Celsius
Prof. Nick Golledge, coautor al cercetării, de la Universitatea Victoria din Wellington, Noua Zeelandă a spus că traseul pe care l-ar fi folosit caracatițele se află la aproximativ 1.500 – 2.000 de metri sub suprafața actualei calote glaciare. Acest canal ar fi avut o adâncime de aproximativ 1.000 de metri, dar mai puțin adânc în apropierea marginii.
Potrivit ultimei evaluări climatice făcute de Organizația Națiunilor Unite (ONU), temperaturile din timpul ultimei perioade interglaciare erau cuprinse cu 0,5 grade până 1,5 grade Celsius mai crescute decât în perioada dinaintea Revoluției Industriale.
Autorii cercetării au spus că descoperirile lor sugerează că, chiar și în cazul unei încălziri globale de 1,5 grade Celsius, cel mai ambițios obiectiv prevăzut în cadrul Acordului de la Paris, calota glaciară din Antarctica de Vest ar putea fi condamnată la colaps.
Creșterea nivelului mării, accelerată de topirea calotei glaciare
Profesorul Nathan Bindoff, oceanograf și expert în Antarctica de la Universitatea din Tasmania, a declarat că, având în vedere nivelul atât de ridicat al mării, oamenii de știință suspectează cu tărie că topirea calotei glaciare din Antarctica de Vest trebuie să fi contribuit la această creștere a nivelului mării.
„Pierderea acelui strat de gheață ar avea consecințe reale asupra întregii planete. Dacă această cercetare pornită de la caracatițe este corectă, atunci în sistemul Pământului există sensibilități care duc la creșterea nivelului mării la scară largă”, a explicat prof. Nathan Bindoff.
În cel mai recent raport al ONU privind clima, Bindoff a declarat că una dintre cele mai mari incertitudini cu privire la cât de ridicat ar putea ajunge nivelul mării este legată de calota glaciară din Antarctica de Vest.
Bindoff a mai precizat că aproximativ 670 de milioane de persoane trăiesc în prezent în zone joase din întreaga lume, iar alte 65 de milioane în state insulare mici.
Vă mai recomandăm și:
Un aisberg cât Londra s-a desprins din Antarctica
Un studiu a identificat o nouă cauză pentru topirea gheții din Antarctica
Abilitatea ciudată a unor creaturi acvatice de a-și regenera capul depinde de un mecanism incredibil
Caracatițele au un comportament destul de antisocial. Ce au observat cercetătorii?