Cercetătorii au găsit toxina din plante care va revoluționa antibioticele

Oamenii de știință spun că toxina din plante numită albicidină le-a permis să facă un uriaș pas înainte pentru a crea o nouă gamă puternică de medicamente antibacteriene.

Cercetătorii au descoperit toxina din plante a cărei metodă unică de a distruge bacteriile ar putea fi folosită pentru a crea o nouă gamă puternică de antibiotice.

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

Perspectiva dezvoltării de noi medicamente antibacteriene în acest fel a fost salutată de medici, care au avertizat de mulți ani că creșterea constantă a agenților patogeni multirezistenți, cum ar fi E coli, prezintă acum o amenințare periculoasă pentru asistența medicală de pe întreaga planetă.

Cum funcționează toxina din plante care omoară bacteriile?

Noul antibiotic, albicidina, atacă bacteriile într-un mod complet diferit față de medicamentele existente, a dezvăluit un grup de oameni de știință britanici, germani și polonezi într-o lucrare publicată recent în revista Nature Catalysis. Acest lucru sugerează că ar putea fi exploatată o nouă cale pentru a combate bolile bacteriene, spun ei.

„Nu am putut obține nicio rezistență față de albicidină în laborator. De aceea suntem cu adevărat încântați, pentru că credem că va fi foarte greu pentru bacterii să dezvolte rezistență împotriva antibioticelor derivate din albicidină”, a spus Dmitri Ghilarov, al cărui grup de cercetare are sediul la Centrul John Innes, din Norwich, Anglia.

Albicidina este produsă de un agent patogen al plantelor numit Xanthomonas albilineans, care declanșează o boală devastatoare, numită și „opărire a frunzelor”, în trestia de zahăr. Agentul patogen folosește albicidina pentru a ataca planta, dar s-a descoperit, de asemenea, cu câteva decenii în urmă, că este foarte eficient în uciderea bacteriilor.

„Problema a fost că, la vremea respectivă, nu știam exact cum ataca albicidina bacteriile și, prin urmare, nu am putut să o folosim ca bază a noilor antibiotice, deoarece acestea ar fi putut declanșa tot felul de complicații în corpul uman”, a spus Ghilarov.

„Mai întâi trebuit să stabilim exact cum a ucis bacteriile și asta am realizat acum”, a spus el, potrivit The Guardian.

Un pas înainte către noi antibiotice

Lucrând cu oamenii de știință de la Technische Universität Berlin, din Germania, și de la Universitatea Jagiellonian din Cracovia, Polonia, Ghilarov și echipa sa au folosit o serie de tehnici avansate pentru a dezvălui modul în care albicidina ucide bacteriile.

„Acum că avem o înțelegere structurală, putem crea modificări ale albicidinei pentru a-i îmbunătăți eficacitatea și proprietățile farmacologice”, a spus Ghilarov.

„Credem că acesta este unul dintre cei mai interesanți candidați la antibiotice din ultimii ani. Are o eficacitate extrem de ridicată în concentrații mici și este foarte puternic împotriva bacteriilor patogene, chiar și a celor rezistente la antibioticele utilizate la scară largă, cum ar fi fluorochinolonele”, explică cercetătorul.

Toxina din plante ar putea elimina infecțiile rezistente

Organizația Mondială a Sănătății a avertizat că rezistența la antibiotice a devenit una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale, a securității alimentare și a dezvoltării. Folosirea fără discernământ a antibioticelor a făcut ca bacteriile să dezvolte rezistență la acestea, ducând la evoluția unor tulpini de microbi care au devenit mult mai greu de eliminat, ceea ce a dus, la rândul său, la costuri medicale mai mari, spitalizare prelungită și mortalitate crescută.

Un studiu recent a sugerat că această problemă ucide acum aproximativ 3.500 de oameni în fiecare zi, peste 1,2 milioane de oameni decedând în 2019 ca rezultat direct al infecțiilor bacteriene rezistente la antibiotice.

„Una dintre probleme este că pur și simplu nu există suficientă cercetare și dezvoltare de noi antibiotice de către companiile farmaceutice”, a spus profesorul Tony Maxwell, care se află și la Centrul John Innes.

„Compuși noi au apărut tot timpul pe piață, dar nu mai este cazul. Din ce în ce mai puține mari companii farmaceutice lucrează la antibiotice și așadar din ce în ce mai puține sunt aprobate de autoritățile occidentale din domeniul farmaceutic. Problema este că nu mai faci bani din antibiotice”, spune Maxwell.

Mai este multă muncă până când noile antibiotice ar putea fi utilizate

„Pe de altă parte, nu există nimic mai bun pentru tratarea unei boli bacteriene decât un antibiotic, așa că această lucrare, care deschide o gamă complet nouă de medicamente bazată pe noua noastră înțelegere a modului în care funcționează albicidina, trebuie să fie o veste bună. Poate dura ani pentru a crea versiuni eficiente din punct de vedere clinic, dar sugerează că într-o zi putem avea o nouă armă în arsenal nostru”, a completat el.

„Pentru a pune lucrurile în mișcare, guvernul trebuie să intervină, așa cum a făcut cu dezvoltarea vaccinurilor. Trebuie să ofere stimulente sau să înființeze un institut dedicat de dezvoltare a antibioticelor”, a susținut și Ghilarov.

Vă recomandăm să citiți și:

Furnicile pot mirosi cancerul din urină, arată un studiu

Cum poate noroiul să ne întărească sistemul imunitar?

Cercetătorii au combinat roboți și celule musculare de la șoareci. Iată ce a ieșit!

Un nou studiu arată că muzica are, într-adevăr, efect antistres