Benzile desenate SF care circulau în Rusia, în perioada sovietică, nu au fost create pentru a amuza și întreține poporul, cât pentru a educa și promova proiectele comuniste.
Oamenii de știință, astronauții și inginerii în aeronautică au fost considerați legende, încă din momentul când spațiul cosmic a devenit un deziderat atât de important în Uniunea Sovietică.
„Progresele URSS în ceea ce privește spațiul au devenit o armă puternică a propagandei”, a spus Alexandra Sankova, director și fondator al Moscow Design Museum.
„Cu mult înainte ca visul unui zbor în spațiu să devină posibil, inventatorii și filosofii erau convinși că o călătorie printre planete sau chiar printre universuri poate fi realizată odată cu trecerea timpului. În Rusia, aceste idei au fost răspândite după ce au fost publicate lucrările lui Konstantin Tsiolkovsky. Acolo, omul de știință și-a exprimat convingerea că viața inteligentă există nu doar pe pământ, ci în tot universul”, a spus Alexandra Sankova, potrivit Atlas Obscura.
Iar grafica folosită în benzile desenate apărute în Rusia sovietică a răspuns nevoilor sistemului. Unul dintre motivele pentru care acest domeniu a fost pe val a fost acela că posterele, revistele, cărțile și broșurile erau un instrument eficient al propagandei. Ele erau, de asemenea, rapid și ieftin de realizat, iar mesajul era prezentat într-un mod atrăgător și viu datorită elementelor vizuale ușor de înțeles.
Spațiul a devenit laitmotiv în ce privește designul anilor 1960. Așa-numitul „stil cosmic” („cosmic style”) a câștigat teren în arhitectura sub URSS. Casele și instituțiile publice erau construite în așa fel încât să semene cu nave spațiale sau farfurii zburătoare, școlile erau decorate cu stele și galaxii, iar la metrou au tot aparut imagini cu cosmonauți.
„În anii 1950, ilustrațiile din reviste deveneau realiste. Romantizarea spațiului și anticiparea unor noi descoperiri au fost înlocuite cu imaginile cu universul, obținute în urma cercetărilor. După ce primul satelit artificial a fost lansat, el a devenit protagonistul celor mai populare reviste de știință, apărând constant pe copertă. Ilustratorii revistelor Science and Life și Knowledge is Power au descris tot mai mult cele mai noi versiuni de rachete și nave și au transmis detalii surprinzător de credibile despre călătorii pe Lună”, a mai spus Sankova.
Cu toate acestea, imaginile cu oamenii erau extrem de rare în reviste. Iar când aceștia totuși apăreau, se aflau încadrați de un peisaj futurist pentru a induce ideea că omul nu este decât un simplu locuitor al unei planete pe care a aterizat mulțumită unei mașinării. Mici excepții erau în revista „Technology for the Youth”.
După ce americanii și sovieticii au avut primele deplasări în spațiu, ilustrațiile din reviste au fost imediat înlocuite cu zborul spațial (apăreau cosmonauții care andocau, priveau prin orificii sau pășeau prin orașe de pe alte planetă).
Însă imaginile vii au dispărut, devenind tot mai sumbre. Până în anii 1980, nu mai exista nici măcar o urmă a aspirațiilor futuriste promovate în 1969 și 1970.
Arseny Avraamov, geniul sovietic al muzicii moderne, uitat de istorie
Factorii care au dus la colapsul URSS, cândva cel mai mare stat din lume
Planul lui Winston Churchill de a invada Uniunea Sovietică: Operațiunea Unthinkable