Cerul nopții este de două ori mai luminos astăzi decât era acum opt ani
În timp ce orășenii dorm acoperiți de strălucirea caldă a luminii artificiale care înconjoară centrele urbane, observatorii de stele văd constelațiile mai greu din cauza aceleiași lumini. Acum, cerul este mai luminos noaptea decât era cu câțiva ani în urmă.
Aceasta este o tendință îngrijorătoare care se întinde cu zeci de ani în urmă. În 1973, astronomul Kurt Riegel a avertizat că iluminarea artificială ne schimbă rapid vederea asupra cerului nopții. De atunci, am aflat că poluarea luminoasă din zonele urbane în expansiune dăunează și ecosistemelor și populațiilor de insecte.
Un nou studiu arată că cerul este mai luminos noaptea la nivel mondial și acest lucru se schimbă mult mai rapid decât indicaseră anterior sateliții. Cu alte cuvinte, cele mai slabe dispar rapid pe măsură ce lumina artificială acoperă cerul nopții.
Cerul este mai luminos noaptea față de anii precedenți
Pe baza observațiilor a peste 50.000 de oameni de știință amatori din întreaga lume, care și-au comparat priveliștea cu hărțile cerului înstelat care arată diferite niveluri de poluare luminoasă, fizicianul Christopher Kyba și colegii de la Centrul German de Cercetare pentru Geoștiințe GFZ au descoperit că cerul nopții s-a luminat cu aproximativ 7-10% în fiecare an, din 2011 până în 2022.
Acest lucru este echivalent cu dublarea luminozității cerului nopții în mai puțin de 8 ani sau o creștere de cel puțin patru ori în 18 ani. Cercetătorii estimează că un copil născut sub un cer de noapte cu 250 de stele vizibile ar vedea mai puțin de 100 de stele în aceeași zonă de întuneric până la terminarea școlii, scrie Science Alert.
Cercetătorii bănuiesc că această tendință recentă spre un cer de noapte mai strălucitor este cauzată parțial de instalarea de LED-uri moderne (diode emițătoare de lumină), care emit mai multă lumină pentru o anumită putere decât becurile cu incandescență.
Iluminatul public este greu de captat de sateliți
Sateliții care măsoară strălucirea globală a cerului sunt adesea „orbi” la lumina albastră pe care o produc LED-urile, fiind incapabili să detecteze lungimi de undă sub 500 nm. Aceste lungimi de undă mai scurte de lumină se împrăștie, de asemenea, mai ușor în atmosferă decât lungimile de undă mai lungi, creând o ceață vastă care oprește întunecarea completă a cerului nopții.
„Vizibilitatea stelelor se deteriorează rapid, în ciuda (sau poate din cauza) introducerii LED-urilor în aplicațiile de iluminat exterior”, scriu cercetătorii în lucrare.
„Politicile de iluminat existente nu împiedică creșterea strălucirii cerului, cel puțin la scară continentală și globală”, au mai scris ei.
Oamenii de știință amatori din America de Nord au raportat cele mai mari creșteri ale luminozității cerului, cu o medie de 10,4% pe an; cerul de noapte din Europa s-a luminat într-un ritm mai lent, în jur de 6,5% pe an.
Deși este o medie brută, restul lumii poate vedea cum poluarea luminoasă le luminează cerul înstelat cu 7,7% mai mult în fiecare an.
Aceste numere fac ca estimările măsurătorilor din satelit ale strălucirii cerului global să pară mici, în comparație; acestea din urmă au detectat că cerul este mai luminos noaptea cu 2,2% în fiecare an între 2012 și 2016, față de o rată anuală de creștere a luminozității de 1,6% în cei 25 de ani anteriori.
Cerul este mai luminos noaptea, iar oamenii nu își dau seama că asta îi afectează
Deși analiza depinde de observațiile înregistrate de oamenii de știință amatori care proveneau în principal din America de Nord și Europa, deoarece s-au uitat la stele vizibile cu ochiul liber, analiza ține cont de schimbările atât în radiația, cât și în profilul spectral al cerului nopții, indiferent dacă lumina este mai albastră sau mai roșie, alcătuită din lungimi de undă mai scurte sau mai lungi.
Adăugând la ceea ce știm despre strălucirea puternică a luminii artificiale, studiul dezvăluie cât de repede au schimbat oamenii vederea cerului înstelat.
„Privind imaginile și videoclipurile Stației Spațiale Internaționale cu emisfera nocturnă a Pământului, oamenii sunt, în general, frapați doar de ‘frumusețea’ luminilor orașului, ca și cum ar fi luminile de pe un brad de Crăciun. Ei nu percep că acestea sunt imagini ale poluării”, scriu Fabio Falchi și Salvador Bará, doi fizicieni de la Universitatea din Santiago de Compostela, din Spania, într-un articol de perspectivă asupra noului studiu.
„Este ca și cum ai admira frumusețea culorilor curcubeului pe care le produce benzina în apă și nu ai recunoaște că este de fapt poluare chimică”, scriu ei.
Sateliții care poluează cu lumină
Pentru a înrăutăți lucrurile, mii de sateliți lansați pe orbita joasă a Pământului în ultimii câțiva ani îngreunează, de asemenea, munca astronomilor de a studia cosmosul.
Cercetătorii și-au mutat observatoarele departe de orașe, dar acești sateliți strălucitori reflectă razele Soarelui în liniile vizuale ale telescoapelor optice și transmit unde radio la aceleași frecvențe pe care le folosesc radiotelescoapele.
Acești sateliți nu sunt în controlul oamenilor de știință amatori, în schimb, Kyba și echipa le solicită ajutorul pentru a crea un inventar al iluminatului exterior pentru a înțelege mai bine sursele de poluare luminoasă.
Falchi și Bará sugerează, de asemenea, câteva strategii pentru a controla poluarea luminoasă, la fel cum recomandările privind calitatea aerului au redus poluarea aerului. Limitele totale și limitele „liniei roșii” privind producția de lumini de exterior ar putea completa alte eforturi de a păstra cerul întunecat în locurile desemnate în care lumina artificială nu a contaminat încă întunericul.
Studiul a fost publicat în revista Science.
Vă recomandăm să citiți și:
Telescopul James Webb a dezvăluit galaxii asemănătoare Căii Lactee în Universul tânăr
Test de cultură generală. Ce planetă are vânturi supersonice?
Unul dintre principalele locuri din Sistemul Solar în care am putea găsi viața extraterestră