Agricultura a fost cea care a schimbat omenirea. Homo Sapiens a fost capabil să se hrănească singur mulțumită cultivării grâului, chiar dacă numărul indivizilor devenea tot mai mare. Iar grupurile care vânau în medii ostile și se puneau în pericol pentru a supraviețui s-au transformat în cârmuitorii planetei.
Iar în tot acest timp, o specie de iarbă sălbatică, odinioară izolată într-o zonă restrânsă a Orientului Mijlociu, acum s-a răspândit și a acoperit întinderile din întreaga planetă. Este vorba despre grâu, despre care chiar și istoricul Yuval Noah Harari (autorul cărții „Sapiens”) a notat: „Pe marile câmpii ale Americii de Nord, unde nici măcar o singură tulpină nu creștea acum 10.000 de ani, azi poți și merge sute de kilometri fără să întâlnești o altă plantă”.
Grâul reprezintă astăzi 20% din totalul caloriilor pe care un om le consumă în fiecare zi. Însă chiar și în aceste condiții, cultivarea este amenințată. Din cauza încălzirii globale, planeta noastră se va confrunta în viitor cu un val sever de căldură, secetă și incendii de vegetație care ar putea devasta culturile provocând foamete extremă, notează The Guardian.
Oamenii de știință cred că au identificat o soluție la această criză iminentă. Echipa de la John Innes Centre din Norwich (din comitatul Norfolk, Marea Britanie) lucrează la un proiect care ar putea să acorde grâului mai multă rezistență în fața căldurii și a secetei. Astfel de eforturi s-au dovedit a fi extrem de anevoioase, dar sunt acum puse la punct mai multe teste pentru a reuși. În cadrul acestor teste, va fi plantat grâu (mai multe variante) modificat pe terenurile din Spania. Capacitatea acestor variante de grâu de a face față căldurii și Soarelui din Peninsula Iberică va demonstra dacă astfel de culturi modificate vor putea asigura hrana pentru miliardele de oameni de pe Pământ.
Nu doar grâul este protagonistul unor astfel de revoluții din agricultură. Alte plante de bază, precum orez sau cartof au fost, de asemenea, incluse în cercetări. Însă grâul este cel considerat a fi lider în ceea ce a reprezentat revoluția agriculturii și a creat lumea modernă, așa cum scrie Harari în bestsellerul internațional „Sapiens”.
În prezent, în lume sunt cultivate două tipuri de grâu: unul pentru paste și unul pentru pâine. Împreună, reprezintă un rol crucial în alimentația a aproximativ 4,5 miliarde de oameni.
„Dintre aceștia, aproximativ 2.5 miliarde de oameni din 89 de țări depind de grâu pentru hrana zilnică, deci observăm cât de vitale sunt culturile pentru oameni”, a explicat profesorul Graham Moore, genetician și directorul John Innes Centre.
O problemă întâlnită de cercetătorii care încercau să îmbunătățească rezistența și productivitatea variantelor de grâu a fost complexitatea genetică a acestei cereale.
„Oamenii au un singur genom care conține informațiile ADN-ului nostru. Dar grâul pentru paste are două genomuri diferite, iar cel pentru pâine are trei”, a mai adăugat Moore.
Chiar și așa, echipa a reușit să intervină asupra genelor și vor planta în Spania, pe terenurile de lângă Cordoba, variantele pentru a afla care din ele supraviețuiesc căldurii ridicate. Astfel, se va dovedi dacă a fost descoperit „Sfântul Graal” al grâului.
Grâul antic ar putea hrăni omenirea în lupta cu schimbările climatice
Ce rol ar putea juca România în „războiul grâului”?
Egiptul a cumpărat 240.000 de tone de grâu românesc, la cel mai mic preț din licitație