O stea enormă „a clipit” timp de șapte ani, fără ca niciun astronom să o vadă. Dar apoi sonda Gaia a Agenției Spațiale Europene (ESA) a observat că steaua, cunoscută drept Gaia17bpp, a crescut brusc în luminozitate, iar ani mai târziu, cercetătorii cred că știu, în sfârșit, ce s-a întâmplat.
Ipoteza principală este că Gaia17bpp, o gigantă roșie de 55 de ori mai mare decât Soarele, ar putea fi un exemplu de sistem stelar binar extrem de rar, a cărui lumină este blocată de o stea însoțitoare mică, înconjurată de un disc imens de material prăfuit, care trece prin fața stelei mari la fiecare 100 sau 1.000 de ani.
Scopul sondei Gaia, care a fost lansată în 2013, este să se uite la miliarde de stele, să le cartografieze pozițiile și să obțină informații extrem de detaliate despre caracteristicile lor, inclusiv despre luminozitate, potrivit Live Science.
„În timp ce investigam setul de date Gaia, am dat peste o stea foarte neobișnuită”, a declarat Anastasio „Andy” Tzanidakis, astrofizician la Universitatea din Washington, SUA.
Datele arhivate arată că, în jurul anului 2017, Gaia17bpp, care era abia detectabilă, a început să strălucească în decurusul a doi ani și jumătate.
„Asta a fost cu adevărat remarcabil. De obicei, stelele nu se comportă așa”, a adăugat Anastasio Tzanidakis.
Tzanidakis și colegii săi s-au uitat peste mai multe arhive să vadă cum s-a comportat steaua în trecut. Ei au găsit înregistrări ale Gaia17bpp care datează din anii 1950. În cea mai mare parte a acelui timp, gigantica roșie a rămas la aceeași strălucire constantă.
„Apoi, în 2012, steaua a început brusc să dispară”, până când a reapărut complet în 2019, potrivit astrofizicianului. Faptul că acest comportament legat de strălucire nu a mai fost observat în arhivele din urmă cu 70 de ani sugerează că astfel de evenimente au loc la intervale de timp de 100 sau chiar 1.000 de ani.
„Aceste eclipse sunt posibile doar o dată în viață. S-ar putea să nu o mai vedem niciodată”, a spus Tzanidakis.
Deși cercetătorii nu sunt încă siguri ce a cauzat întunecarea, ei cred că o mică stea companion s-ar putea să se fi învârtit în jurul Gaia17bpp. Acest companion s-ar putea să fi fost înconjurat de un disc alungit de praf mai mare decât media distanței de la Pământ la Soare, conform cercetătorilor.
Tzanidakis a legat evenimentul de o altă stea misterioasă cunoscută ca Epsilon Aurigae, o gigantică care suferă eclipse de doi ani, la fiecare 27 de ani, și care ar putea fi înconjurată de un companion cu un disc.
Câteva alte stele sunt cunoscute ca având eclipse, dar este „încă neclar ce fel de conexiune este între toate aceste sisteme”, a spus Tzanidakis.
Comportamentul stelei Gaia17bpp nu pare să aibă legătură cu ceea ce cauzează pâlpâirea bizară a stelei KIC 8462852, numită și steaua lui Tabby sau steaua lui Boyajian, a mai spus Tzanidakis. Printre alte posibile explicații pentru pâlpâirea misterioasei stele se numără și aceea conform căreia steaua ar fi înconjurată de o megastructură extraterestră, potrivit unor cercetători.
Comportamentul stelei Gaia17bpp este, de asemenea, diferit de celebra întunecare a stelei gigantice Betelgeuse în 2019, a adăugat astrofizicianul.
Tzanidakis și colegii săi au multe întrebări rămase în legătură cu clipitul lui Gaia17bpp, cum ar fi dacă este într-adevăr un disc care provoacă evenimentul și, dacă da, cum a apărut discul și din ce este făcut. Deoarece comportamentul este atât de rar, ar putea dura ceva timp pentru a dezlega aceste mistere. Dar, pentru moment, acesta este „cel mai lung și mai profund eveniment de clipire pe care l-am găsit în arhivele publice de date”, a declarat Tzanidakis.
Test de cultură generală. Care este cea mai apropiată stea de Pământ?
Misterul unei supernove. O explozie gigantică din Univers dezvăluie secrete despre viața stelelor
Cum ne împiedică poluarea luminoasă să vedem stelele?
Stele nou-născute, neobservate până acum, au fost descoperite cu ajutorul Telescopului Webb