Un medicament ar putea restabili amintirile pierdute după o noapte de „tocit”
Uneori, elevii și studenții își petrec toată noaptea învățând pentru examene, deși cercetările arată că privarea de somn dăunează memoriei. Neurocercetătorul Robbert Havekes, de la Universitatea din Groningen, din Țările de Jos, arată cum un medicament readuce amintirile pierdute din nopțile nedormite.
Havekes și echipa sa, folosind abordări optogenetice și medicamentul roflumilast, au găsit o modalitate de a face aceste „cunoștințe ascunse” accesibile din nou la câteva zile după o noapte întreagă de „tocit” pentru examene.
Aceste descoperiri au fost publicate în revista Current Biology.
Lipsa somnului „ascunde” informațiile din creier
Robbert Havekes, profesor asociat de Neuroștiință a Memoriei și a Somnului, și echipa sa au studiat pe larg modul în care privarea de somn afectează procesele de memorie.
„Ne-am concentrat anterior pe găsirea unor modalități de a sprijini procesele de memorie în timpul unui episod de privare de somn”, spune Havekes. Cu toate acestea, în cel mai recent studiu, echipa a examinat dacă amnezia ca urmare a privării de somn a fost un rezultat direct al pierderii de informații sau este cauzată doar de dificultăți de regăsire a informațiilor.
„Privarea de somn subminează procesele de memorie, dar orice student știe că un răspuns care i-a scăpat în timpul examenului ar putea apărea la câteva ore după aceea. În acest caz, informațiile sunt, de fapt, stocate în creier, dar doar greu de regăsit”, spune profesorul, citat de Medical Xpress.
Poate fi posibilă o soluție de a readuce amintirile pierdute?
Pentru a răspunde la întrebare, Havekes și echipa sa au folosit o abordare optogenetică: folosind tehnici genetice, au determinat ca o proteină sensibilă la lumină (canalrodopsină) să fie produsă selectiv în neuronii care sunt activați în timpul unei experiențe de învățare.
Acest lucru restabilește amintirile pierdute prin iluminarea acestor celule. „În studiile noastre privind privarea de somn, am aplicat această abordare neuronilor din hipocamp, zona din creier în care sunt stocate informațiile spațiale și cunoștințele faptice”, spune Havekes.
Mai întâi, șoarecii modificați genetic au primit o sarcină de învățare spațială în care a trebuit să învețe locația unor obiecte individuale, un proces care se bazează în mare măsură pe neuronii din hipocamp. Apoi șoarecii a trebuit să îndeplinească aceeași sarcină câteva zile mai târziu, dar de data aceasta cu unul dintre obiecte amplasat în altă parte.
Șoarecii care au fost privați de somn cu câteva ore înainte de prima sesiune nu au reușit să detecteze această schimbare spațială, ceea ce sugerează că nu își pot aminti locațiile originale ale obiectului.
„Cu toate acestea, când i-am pus din nou în fața sarcinii după reactivarea neuronilor hipocampali care au stocat inițial aceste informații cu lumină, șoarecii și-au amintit cu succes locațiile originale”, spune Havekes.
„Acest lucru arată că informațiile au fost stocate în hipocamp în timpul privării de somn, dar nu au putut fi recuperate fără stimulare”, explică el.
Un medicament aprobat deja pentru oameni
Calea moleculară declanșată în timpul reactivării este, de asemenea, țintită de medicamentul roflumilast, care este utilizat de pacienții cu astm sau cu BPOC.
„Când le-am dat roflumilast chiar înainte de cel de-al doilea test șoarecilor care au fost antrenați în timp ce erau lipsiți de somn, ei și-au amintit, exact așa cum s-a întâmplat cu stimularea directă a neuronilor”, spune Havekes.
Deoarece roflumilast este deja aprobat clinic pentru utilizare la oameni și se știe că pătrunde în creier, aceste descoperiri deschid căi pentru a testa dacă medicamentul poate readuce amintirile pierdute la oameni.
Medicamentul care readuce amintirile pierdute
Descoperirea că în creier sunt prezente mai multe informații decât am anticipat anterior și că aceste amintiri „ascunse” pot fi accesibile din nou, cel puțin la șoareci, deschide tot felul de posibilități interesante.
„Ar putea fi posibilă stimularea accesibilității memoriei la persoanele cu probleme de memorie induse de vârstă sau cu boala Alzheimer în stadiu incipient folosind roflumilast. Și poate că am putea reactiva amintiri specifice pentru a le face din nou recuperabile permanent, așa cum am făcut cu succes la șoareci”, spune Havekes.
Dacă neuronii unui individ sunt stimulați cu medicamentul în timp ce încearcă să „retrăiască” o memorie sau să revizuiască informații pentru un examen, aceste informații ar putea fi reconsolidate mai ferm în creier. „Deocamdată, toate acestea sunt speculații, desigur, doar timpul ne va spune dacă este posibil sau nu”, spune profesorul.
În acest moment, Havekes nu este implicat direct în astfel de studii pe oameni. „Interesul meu constă în dezvăluirea mecanismelor moleculare care stau la baza tuturor acestor procese”, explică el.
„Ce anume face ca amintirile să fie accesibile sau inaccesibile? Cum restabilește roflumilast accesul la aceste amintiri ascunse? Ca întotdeauna în știință, atunci când pui o întrebare primești ca bonus mai multe întrebări”, a concluzionat cercetătorul.
Vă recomandăm să citiți și:
Cefalee în ciorchine, o tulburare mai des întâlnită la bărbați, dar cu efecte mai severe la femei
Stimularea electrică a creierului ne-ar putea scăpa de fobii
Un colorant alimentar comun poate declanșa boli inflamatorii intestinale