Există un moment în care poluarea luminoasă face ca observațiile astronomice să fie imposibile, iar noi ne apropiem cu pași repezi, mulțumită în mare parte lui Elon Musk.
Peste 3.000 din cei 5.000 sateliți activi care orbitează Pământul aparțin companiei SpaceX, deținută de Elon Musk, inclusiv flota Starlink. Alte 12.000 de lansări Starlink au fost aprobate, iar SpaceX intenționează să lanseze încă o generație de 30.000 de sateliți, care să acopere tot globul.
China și Rusia aspiră, de asemenea, la dominația globală prin sateliți.
Problema este că aceste mega-constelații de sateliți continuă să perturbe observațiile astronomilor cu cerul nopții, distrugând imagini și punând în pericol noile descoperiri.
Mai mult, sateliții din orbita joasă a Pământului, inclusiv Starlink, provoacă interferențe radio pentru instrumentele astronomice sensibile.
Însă, contribuția sateliților la strălucirea artificială a cerului nopții („strălucirea cerului” sau skyglow), alături de poluarea luminoasă de la iluminatul orașelor din lume, îi îngrijorează profund pe astronomi.
Atunci când SpaceX a lansat primii săi 60 de sateliți Starlink în 2019, astronomii au fost surprinși de luminozitatea acestora și au avertizat că vor începe să afecteze astronomia „chiar și în cele mai izolate și întunecate locuri”. În 2020, atunci când au fost lansate alte câteva sute, arheologul spațial Alice Gorman de la Universitatea Flinders din Australia a avertizat că va avea loc o „schimbare radicală”.
„Peste câteva generații nu-și va mai aminti nimeni cum arata cerul nopții fără acești sateliți”, a spus Gorman.
Karlie Noon, astronom la Universitatea Națională Australiană, este unul dintre autorii unui studiu care va fi publicat anul viitor, despre poluarea luminoasă și „strălucirea cerului” în contextul moștenirii științifice, ecologice și culturale. Noon a spus pentru The Guardian că poluarea luminoasă devine rapid o amenințare pentru observațiile care depind de mașinării extrem de scumpe.
„Atunci când un satelit intră în cadru, noi trebuie să ștergem imaginea și să sperăm că avem un alt interval de timp sau altă oportunitatea de a obține acea informație”, a explicat astronomul.
„Există o limită de poluare luminoasă pe care observațiile astronomice le pot accepta la orice moment iar asta reprezintă în jur de 10%, adică o creștere de 10% a luminii sau strălucirii cerului. Odată ce depășim acel punct, devine aproape imposibil să efectuăm observații științifice. Aceasta este limita la care au fost construite instrumentele și observatoarele de miliarde de dolari”, a mai precizat Noon.
NASA a transmis că numărul tot mai mare de sateliți nu înseamnă doar șanse crescute de coliziuni pe orbită, ci și faptul că lumina ar putea perturba sateliții științifici ai agenției americane, ar putea cauza defecte în imaginile Telescopului Spațial Hubble și ar putea pune în pericol șansele detectării un asteroid care se îndreaptă spre Pământ.
Astronomul Jonathan McDowell, de la Centrul Harvard-Smithsonian pentru Astrofizică, a spus că flotele de sateliți sunt „o amenințare existențială pentru astronomia [desfășurată] la sol”.
De asemenea, odată cu globalizarea astronomiei, academicienii folosind date de la observatoare din toate colțurile planetei, toată lumea va fi afectată. Cercetătorii au atras atenția că sateliții amenință posibile descoperiri și vor pune în pericol „principala misiune, acea de a descoperi neașteptatul”.
Astronomii au descoperit „săraca inimă bătrână” a Căii Lactee
Astronomii au descoperit o „planetă infernală”, condamnată de o atracție fatală
Astronomii au detectat erupția violentă a unei comete vulcanice din Sistemul Solar