Deoarece în 2022 s-au împlinit 200 de ani de la nașterea părintelui geneticii, cercetătorii au decis să deshumeze corpul lui Gregor Mendel pentru a-l supune unei analize ADN în semn de tribut.
Înțelegerea geneticii a progresat vertiginos de când Mendel și-a efectuat experimentele de reper, în secolul al XIX-lea. Mendel a fost un călugăr augustinian născut în Imperiul Austriac care a reușit să elaboreze unele dintre regulile eredității printr-o serie minuțioasă de experimente pe plante de mazăre între anii 1856 și 1863.
Fermierii știau de mii de ani cum să împerecheze animalele pentru a păstra trăsăturile dorite, dar munca lui Mendel a fost prima care a stabilit legile moștenirii biologice, ceva ce acum este cunoscut sub numele de moștenire mendeliană, notează IFL Science.
Însă abia la câteva decenii după moartea lui Mendel a ajuns să fie cunoscut mecanismul molecular din spatele moștenirii genetice, ceea ce numim acum ADN.
La împlinirea a 200 de ani, anul trecut, cercetătorii de la Universitatea Masaryk, din Cehia, Abația Augustiniană și alte organizații au considerat că ar fi potrivit să cerceteze corpul lui Gregor Mendel folosind chiar ideile pe care acesta le-a descoperit.
„Mendel a fost o personalitate renascentistă multidisciplinară absolut excepțională, cu idei înaintea timpului său. De aceea ne-am dat acordul pentru exhumare și cercetare științifică, pentru ca moștenirea lui să rămână vie și cunoscută publicului. Cehia, omenirea, dar mai ales Mendel însuși, merită clar. Mai ales că nu a primit recunoaștere științifică în timpul vieții”, a declarat Paul Graham în decembrie 2021.
Până în februarie 2022, corpul a fost găsit și recuperat dintr-un mormânt augustinian din cimitirul central din Brno, din Cehia. Pe lângă faptul că scheletul avea o înălțime de 1,68 metri, cercetătorii au raportat că craniul conținea în timpul vieții un „creier extraordinar de mare”.
„Am fost plăcut surprinși pentru că eram puțin îngrijorați că nu îl vom găsi pe Mendel. Dar i-am descoperit întreg scheletul într-un sicriu; avea chiar haine și pantofi pe el”, a spus Eva Drozdová, de la Laboratorul de Antropologie Biologică și Moleculară al Universității Masaryk.
După ce a lăsat rămășițele să se usuce într-o cameră specializată, echipa a început apoi să obțină ADN din dinți și din oase. Comparând probele cu ADN-ul recoltat din obiectele personale ale defunctului călugăr depozitate la Muzeul Mendel, ei au putut confirma că acest corp era într-adevăr Mendel.
Un articol al NPR spune că studiul genetic a dezvăluit o mulțime de informații. O cercetare detaliată a genomului lui Mendel a arătat că acesta avea variante genetice legate de diabet, probleme cardiace și boli de rinichi.
De asemenea, acesta poseda o genă care a fost asociată cu epilepsia și cu problemele neurologice. Poate, speculează cercetătorii, acest lucru ar putea explica unele dintre simptomele psihologice și neurologice de care Mendel a suferit în timpul vieții.
Iar în ceea ce privește problema etică a exhumării corpului lui Mendel fără consimțământul său explicit, cercetătorii spun că nu au nicio îndoială că el nu ar avea nimic împotriva folosirii corpului său pentru cercetări științifice.
Cum ne antrenăm creierul? Exercițiile fizice, socializarea și pasiunile sunt cele mai importante
Iată ce se petrece în creierul nostru atunci când avem prea multe ședințe la birou
Reprizele scurte de activitate fizică pot reduce riscul de deces prematur
Creierul uman este atât de moale, încât se prăbușește sub propria greutate