Lunar Trailblazer, misiunea NASA condusă de Institutul de Tehnologie din California (Caltech) din SUA pentru a înțelege proprietățile apei de pe Lună și ciclul acesteia, este cu un pas mai aproape de lansarea care va avea loc anul viitor. Două instrumente vor încerca să determine abundența, locurile, forma și modul în care apa de pe Lună se schimbă în timp, după ce observații anterioare au confirmat că există apă pe Lună.
La începutul lunii decembrie, Jet Propulsion Laboratory a livrat un instrument științific cheie pentru Lockheed Martin Space din Colorado, iar echipele l-au integrat cu micul satelit SmallSat.
Informațiile strânse cu ajutorul celor două instrumente vor furniza date despre ciclul apei lunare și vor contribui la informarea viitoarelor misiuni umane cu privire la locurile în care pot fi găsite și extrase rezerve de apă ca resursă.
Instrumentul, numit High-resolution Volatiles and Minerals Moon Mapper (HVM3), este unul dintre cele două de pe sonda Lunar Trailblazer. HVM3 va detecta și va cartografia apa de pe suprafața Lunii pentru a determina abundența, locurile în care se află, forma și modul în care aceasta se schimbă în timp, conform Phys.org.
„Calibrarea și integrarea HVM3 reprezintă o etapă importantă, deoarece, după trei ani de muncă asiduă, echipa a livrat instrumentul științific cheie. Este un moment foarte interesant”, a declarat Walton Williamson, inginer de sistem la JPL și managerul instrumentului HVM3.
Celălalt instrument, Lunar Thermal Mapper, un aparat de imagistică multispectrală în infraroșu, este dezvoltat de Universitatea Oxford din Marea Britanie și este programat să fie livrat și integrat la începutul anului 2023.
Selectată în cadrul programului Small Innovative Missions for Planetary Exploration (SIMPLEx) al NASA în 2019, sonda Lunar Trailblazer măsoară doar 3,5 metri lățime cu panourile sale solare complet desfășurate, dar este o navă spațială compactă cu obiective de mare anvergură.
În timp ce observațiile anterioare au confirmat că există apă pe Lună, distribuția și forma apei sunt incerte. HVM3, un spectrometru de imagistică, va oferi indicii prin cartografierea amprentelor spectrale sau a lungimilor de undă ale luminii solare reflectate, ale diferitelor forme de apă din peisajul lunar pentru a realiza hărți de înaltă rezoluție.
De exemplu, moleculele de apă ar putea fi blocate în interiorul rocilor lunare și al regolitului (n.red. stratul prăfos care acoperă Luna) și s-ar putea depune pentru perioade scurte de timp sub formă de îngheț în zonele umbroase și reci. Pe măsură ce Soarele se deplasează pe cer în timpul zilei lunare (n.red. perioada în care Luna realizează o rotație în jurul axei sale în raport cu Soarele), umbrele se deplasează și ele, făcând ciclul acestor molecule de apă în exosfera lunară și transportându-le în alte locuri reci, acolo unde se pot depune din nou sub formă de îngheț.
Cele mai probabile locuri în care se află apă sub formă de gheață în cantități semnificative sunt craterele cu umbră permanentă de la polii lunari, care sunt ținte cheie pentru știință și explorare.
Pentru a face diferența între aceste forme diferite de apă, modul în care se deplasează și locul în care se află, HVM3 are două caracteristici cheie care îl diferențiază de alte spectrometre. Prima este capacitatea sa de a detecta o gamă largă de lungimi de undă în infraroșu care sunt ușor absorbite de diferite forme de apă. A doua este sensibilitatea sa la aceste lungimi de undă: HVM3 este proiectat pentru a fi sensibil la niveluri scăzute de iluminare, ceea ce va fi esențial pentru a descoperi apa care se poate găsi în cele mai întunecate cratere ale Lunii.
„Măsurarea regiunilor permanent umbrite ale suprafeței lunare va fi cea mai dificilă parte a misiunii. Pentru a observa eventuala gheață de pe fundul acestor cratere care nu au văzut lumina solară, vom folosi lumina împrăștiată de pereții craterelor din apropiere, luminate de Soare”, a declarat David R. Thompson, cercetător științific principal la JPL și cercetător al instrumentului HVM3.
În timp ce HVM3 va căuta apă, Lunar Thermal Mapper va detalia proprietățile temperaturii suprafeței lunare. Împreună, acestea vor oferi oamenilor de știință o cunoaștere mai detaliată a modului în care temperatura suprafeței afectează distribuția apei pe Lună.
„Această misiune a fost creată special pentru a elucida misterul apei de pe Lună, cartografiind distribuția acesteia și ajutându-ne, în același timp, să înțelegem dacă este blocată în materialul lunar sau dacă acoperă suprafața sub formă de gheață în punctele reci. Sunt extrem de mândră de echipa Trailblazer pentru că a finalizat această etapă importantă de livrare a instrumentelor. Acum ne concentrăm asupra următoarelor faze, pe măsură ce ne apropiem de lansare”, a declarat Bethany Ehlmann, cercetătorul principal al Lunar Trailblazer de la Caltech.
„Oceanul furtunilor”. Misiunea Chang’e-5 a găsit dovezi ale existenței unei surse de apă pe Lună
NASA a ales compania care va construi avanposturi pe Lună. Cât valorează contractul?
Satelitul japonez Omotenashi din misiunea Artemis 1 a „murit” înainte să ajungă pe Lună