Când să renunți la fumat ca să previi pierderea memoriei?

Fumătorii de vârstă mijlocie sunt mult mai predispuși la pierderi de memorie și confuzie decât nefumătorii, iar probabilitatea declinului cognitiv este mai mică pentru cei care au renunțat la fumat, chiar și recent, potrivit unui nou studiu. 

Constatările se bazează pe cercetări anterioare care au stabilit relații între fumat și boala Alzheimer și alte forme de demență.

Acestea ar putea indica o oportunitate de a identifica semnele de probleme mai devreme în viață, a declarat Jenna Rajczyk, doctorandă la Colegiul de Sănătate Publică din Ohio, SUA și autorul principal al studiului. Acesta a fost publicat în Journal of Alzheimer’s Disease.

Renunțarea la fumat înainte de 60 de ani ar putea aduce beneficii

Concluziile reprezintă, de asemenea, încă o dovadă că renunțarea la fumat este benefică nu doar din motive respiratorii și cardiovasculare, dar și pentru păstrarea sănătății neurologice, conform doctorandei Rajczyk și autorului principal Jeffrey Wing, profesor asistent de epidemiologie.

„Asocierea pe care am văzut-o a fost mai semnificativă la grupul de 45-59 de ani, sugerând că renunțarea la fumat în acestă etapă a vieții poate avea un beneficiu pentru sănătatea cognitivă. Nu a fost găsită o diferență similară și în cazul grupului mai în vârstă din studiu, ceea ce ar putea însemna că renunțarea mai devreme la fumat oferă oamenilor beneficii mai mari”, a spus Wing.

Timpul, un factor decisiv

Datele pentru studiu au provenit din Sistemul Național de Supraveghere a Factorilor de Risc Comportamental din 2019, din SUA.

Echipa a comparat măsurile de declin cognitiv subiectiv (SCD) în cazul fumătorilor actuali, al fumătorilor care au renunțat recent și în cazul celor care s-au lăsat de fumat cu mai mulți ani în urmă. Potrivit rezultatelor, 11% din cei peste 100.000 de subiecți au raportat SCD, potrivit Medical Xpress.

„Aceste constatări ar putea implica faptul că timpul scurs de la renunțarea la fumat contează și ar putea fi legat de rezultatele cognitive”, a spus Rajczyk.

Declinul cognitiv raportat în studiu nu reprezintă un diagnostic

Wing a spus că este important de reținut că aceste experiențe auto-raportate nu reprezintă un diagnostic și nici nu confirmă în mod independent că o persoană se confruntă cu un declin în afara procesului normal de îmbătrânire.

Totuși, acestea ar putea reprezenta un instrument simplu și cu costuri reduse, care să fie utilizat pe scară mai largă.

„Aceasta este o evaluare simplă care ar putea fi făcută cu ușurință în mod obișnuit și la persoane mai tinere decât cele la care începem să vedem de obicei declinul cognitiv care ajunge la nivelul unui diagnostic de Alzheimer sau demență”, a spus Rajczyk.

Vă mai recomandăm și: 

Observarea păsărilor este foarte benefică pentru sănătatea mintală

Televizorul poate provoca un declin cognitiv. Sfatul specialiștilor

Cât durează efectele negative ale fumatului? O cercetare șochează pe toată lumea

Riscul de depresie și schizofrenie ar putea crește din cauza fumatului