Oamenii de știință au dezvoltat primul „vagin pe cip” din lume, un dispozitiv mic care conține celule umane în viață și reproduce mediul celular care se găsește înăuntrul canalului vaginal. Dispozitivul le permite cercetătorilor să studieze modul în care diferiți microbi afectează sănătatea vaginului.
Prin adăugarea de bacterii la acest dispozitiv, denumit Vagina Cip, cercetătorii au posibilitatea să afle cum afectează acestea starea vaginului. Oamenii de știință pot, de asemenea, să testeze modul în care diferite medicamente și probiotice schimbă componența microbiomului vaginal, comunitatea de microorganisme care trăiește înăuntrul canalului.
„Microbiomul vaginal joacă un rol important în reglarea sănătății vaginale și a bolilor și are un impact major asupra sănătății prenatale. Vaginul nostru uman sub formă de cip oferă o soluție atractivă pentru a studia interacțiunile gazdă-microbiom și pentru a accelera dezvoltarea unor potențiale tratamente probiotice”, a declarat primul autor Gautam Mahajan, fost cercetător la Institutul Wyss pentru Inginerie Inspirată Biologic de la Universitatea Harvard, din SUA, potrivit Live Science.
Dispozitivul „vagin pe cip” măsoară doar 2,54 centimetri și conține celule donate de la două femei; celulele au fost colectate din mucoasa vaginului și din țesutul conjunctiv care se află sub această mucoasă. Aceste două tipuri de celule se află de o parte și de alta a unei membrane permeabile, care reproduce structura 3D a peretelui vaginal.
Cercetătorii au permis acestor celule să se reproducă în dispozitiv timp de cinci zile, înainte să adauge hormonul sexual estradiol, o formă de estrogen. Hormonul a schimbat genele care au fost activate în țesuturi și a declanșat producția de mucus.
Cu dispozitivul complet, echipa a efectuat mai multe teste cu bacterii care se găsesc în mod obișnuit în vagin, și anume, mai multe tulpini de bacterii; studiile sugerează că acești microbi constituie peste 70% din microbiomul unui vagin sănătos, potrivit declarației Institutului Wyss.
Cercetătorii au constatat că bacteria Lactobacillus a produs cu succes acid lactic în cipul vaginal, reducând astfel pH-ul țesutului din interior. Un vagin sănătos are, în general, un pH de 4,5 sau mai puțin, ceea ce înseamnă că este acid. Această aciditate ajută la prevenirea dezvoltării bacteriilor dăunătoare care ar putea cauza boli. În plus, prin adăugarea bacteriei Lactobacillus, a fost redus numărul de molecule inflamatorii care circulă în țesuturi.
După ce a făcut experimente cu bacteriile „bune”, echipa a făcut același lucru cu bacteriile „rele”, adică cu cele asociate cu vaginoza bacteriană (BV), o infecție vaginală comună cauzată de creșterea excesivă a unor bacterii specifice. Printre aceste bacterii se numără Gardnerella vaginalis, Prevotella bivia și Atopobium vaginae. Atunci când au fost introduse în „vaginul pe cip”, toate cele trei bacterii au determinat creșterea pH-ului dispozitivului, împreună cu numărul de molecule inflamatorii și de celule vaginale deteriorate.
BV crește riscul de boli cu transmitere sexuală, cum ar fi chlamydia și gonoreea. Ambele pot afecta negativ fertilitatea viitoare prin declanșarea unei inflamații dăunătoare, potrivit Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din SUA.
Dacă este dezvoltată în timpul sarcinii, BV crește, de asemenea, riscul ca un copil să se nască prematur sau cu o greutate mică la naștere. Noul „vagin pe chip” ar putea ajuta oamenii de știință să dezvolte tratamente noi și mai bune pentru BV, a declarat medicul specializat în sănătate sexuală Achyuta Nori, de la Universitatea St. George’s din Londra, Anglia.
Tehnologia „organului pe cip” are limitele sale, astfel încât nu poate capta perfect toți factorii care influențează microbiomul vaginal uman. Dar cipul vaginal este un prim pas bun pentru continuarea cercetărilor.
Cum se modifică vaginul femeilor după 30 de ani?
Ce cred liceenii români despre educația sexuală?
Coaja unui anumit tip de ciupercă ar putea înlocui plasticul folosit la cipuri
Atrofia vaginală: Ce femei sunt predispuse şi care sunt cele mai bune tratamente