Stelele „cu erori” continuă să nedumerească astronomii

În mod ciudat și surprinzător, unele stele prezintă „erori”. Stelele „cu erori”, așa cum sunt numite, sunt variații structurale mari care apar în miezul interior al gigantelor roșii. După ce s-au uitat mai bine, astronomii au descoperit mai multe astfel de stele „cu erori” decât s-ar fi așteptat. 

Aceasta nu este prima dată când stelele „cu erori” au ajuns pe prima pagină a ziarelor, însă acele cazuri au avut legătură cu rotația stelelor.

„Erorile” sesizate în cazul de față, potrivit noului studiu publicat în revista Nature Communications, afectează mult mai mult, inclusiv oscilațiile unei stele și comportamentul undelor sonore.

„Aglomerările roșii”, esențiale pentru înțelegerea Universului

Un tip specific de gigantă roșie, cunoscut sub numele de „aglomerări roșii”, posedă aceeași luminozitate, fapt ce permite astronomilor să le folosească drept ceea ce se numește „lumânări standard” pentru a determina distanța lor și, prin extensie, pe cea a galaxiilor din jur, un fel de puncte de reper galactice. În esență, acestea sunt esențiale pentru înțelegerea și cartografierea Universului.

Așa că, atunci când se dovedește că unele dintre acestea suferă  anumite variații derutante ale structurilor de bază, este o idee bună să aflăm de ce se întâmplă astfel, întrucât o mare parte din cosmologie se bazează pe înțelegerea comportamentului lor.

„Analizând aceste variații, le putem folosi pentru a obține nu numai parametrii globali ai stelei, ci și informații despre structura precisă a acestor obiecte”, a declarat autorul principal al studiului, Mathieu Vrard, într-un comunicat de presă, conform Futurism.

„Erorile”, normale sau nu în evoluția unei stele?

Dintr-un eșantion de peste 350 de gigante roșii, s-a constatat că 24 au prezentat „erori” la un moment dat în timpul vieții lor. Asta înseamnă aproximativ 7%, o proporție absolut masivă la scară cosmică.

În ceea ce privește motivul pentru care apar aceste „erori”, știința este neclară. Una dintre cele două teorii predominante sugerează că „erorile” sunt o parte normală a evoluției unei stele, dar majoritatea celor care apar sunt prea nesemnificative pentru a fi observate.

Dar descoperirile lui Vrard nu par să susțină această teorie și sugerează că „erorile” sunt „temporar atenuate de un proces fizic necunoscut care duce la schimbări intermitente în structura nucleului”, arată studiul.

Așadar, fenomenul rămâne un mister pe care astronomii încearcă să îl deslușească.

Vă mai recomandăm și:

Cea mai „pufoasă” exoplanetă descoperită până acum pe orbita unei stele pitice roșii

Telescopul James Webb a observat „moartea dezordonată” a unei stele

O explozie cosmică rară pune sub semnul întrebării tot ce știm despre Univers

Astronomii au identificat două roiuri de galaxii care urmează să se ciocnească