Home » Știință » Gorilele și urangutanii, destul de raționali atunci când trebuie să ia decizii

Gorilele și urangutanii, destul de raționali atunci când trebuie să ia decizii

Publicat: 30.12.2022

Deciziile pe care le iau oamenii sunt, adesea, iraționale și pot duce la alegeri proaste din punct de vedere economic. În prezent, oamenii de știință își îndreaptă atenția spre regatul animalelor. Aceștia vor să afle dacă gorilele și urangutanii au aceleași erori cognitive de judecată atunci când trebuie să ia decizii.

Echipa a efectuat două experimente pe urangutani și gorile la grădina zoologică din Basel, Elveția. În primul experiment, animalelor li s-au prezentat două cești.

O ceașcă avea o opțiune cunoscută de animal ca fiind sigură. Cealaltă era o opțiune riscantă, care ar fi putut implica o recompensă mai mare decât opțiunea sigură sau nicio recompensă, potrivit IFLScience.

O decizie greu de luat

Primul experimentat, început după perioada de antrenament, în care animalele au trebuit să învețe din fiecare experiment că recompensa sigură era mereu prezentată în ceașca sigură, în timp ce recompensa riscantă putea să fie prezentată în ceașca riscantă. Animalele trebuia să învețe, prin feedback, probabilitatea și câștigul posibil al unei recompense mai mari în cadrul ceștii riscante.

În al doilea experiment, recompensa sigură a fost prezentată sub o ceașcă sigură. Totuși, recompensa riscantă a fost mereu prezentată sub una dintre ceștile riscante. Acest lucru a fost conceput pentru a vedea dacă animalele ar putea să înțeleagă relația dintre numărul de cești riscante și șansa de a câștiga o recompensă dacă animalul alegea o ceașcă riscantă.

Dacă nu riști, nu câștigi!

În urma analizei, echipa a constatat că urangutanii și gorilele s-au comportat rațional, luând decizii în funcție de ce anume ar putea să câștige și pe probabilitatea ca deciziile să ducă la o recompensă mare. De asemenea, animalele au fost mai predispuse să aleagă opțiunea riscantă, pe măsură ce recompensa creștea.

Urangutanii au fost mult mai predispuși decât gorilele să aleagă ceașca riscantă, în primul experiment, conform constatărilor echipei. Cercetătorii concluzionează că, atât gorilele, cât și urangutanii au fost mai predispuși la risc în cel de-al doilea experiment, în timp ce, în primul experiment, animalele au fost neutre din punct de vedere al riscului. O viitoare lucrare va încerca să explice erorile de judecată pentru această schimbare dintre experimente.

Vă mai recomandăm și: 

Povestea celei mai bătrâne gorile din lume. Fatou a împlinit 65 de ani

Un grad de inteligenţă pe care foarte puţine animale îl au: papagalii cacadu pot crea şi manipula unelte noi – VIDEO

Cercetătorii au demonstrat pentru prima oară că ciorile sunt capabile de gândire conștientă

Legăturile dintre două mari puteri antice, dezvăluite de rămășițele unei maimuțe

Claudia Cociug
Claudia Cociug
Claudia Cociug, absolventă a Facultății de Litere, specializarea Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a făcut parte din echipa DESCOPERĂ.ro din noiembrie 2022 și până în iunie 2023. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Nicolae Ceaușescu și recordurile vânătorești
Nicolae Ceaușescu și recordurile vânătorești
Ce este „a treia stare” a vieții și ce se întâmplă cu celulele după moartea organismului?
Ce este „a treia stare” a vieții și ce se întâmplă cu celulele după moartea organismului?
Cum a fost detectat un virus mortal în respirația balenelor din Arctica?
Cum a fost detectat un virus mortal în respirația balenelor din Arctica?
Bucureștiul, sub bombele zeppelinelor germane
Bucureștiul, sub bombele zeppelinelor germane
Kurt Cobain, viața unui om prins între sensibilitate, faimă și autodistrugere. „Vreau să cred în Dumnezeu. Vreau să mă iubesc. Dar sunt blocat în acest paradox nenorocit”
Kurt Cobain, viața unui om prins între sensibilitate, faimă și autodistrugere. „Vreau să cred în Dumnezeu. Vreau ...
Somnul insuficient ar putea declanșa un cerc vicios în creier nostru
Somnul insuficient ar putea declanșa un cerc vicios în creier nostru
Confirmat științific: care este efectul îmbrățișărilor asupra corpului uman?
Confirmat științific: care este efectul îmbrățișărilor asupra corpului uman?
De ce unii oamenii își lasă pilotele afară, în frig, iarna și ce spune știința despre asta?
De ce unii oamenii își lasă pilotele afară, în frig, iarna și ce spune știința despre asta?
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Un nou record istoric pentru prețul aurului. A fost depășit pragul de 4.400 de dolari pe uncie
Un nou record istoric pentru prețul aurului. A fost depășit pragul de 4.400 de dolari pe uncie
Cum facem față sărbătorilor fără excese alimentare?
Cum facem față sărbătorilor fără excese alimentare?
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit de două ori şi a sfârşit la mănăstire
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit ...
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani