Cercetătorii au anunțat că au simulat două găuri negre minuscule într-un computer cuantic și au transmis un mesaj între aceste găuri negre printr-un tunel în structura spațiu-timp.
Oamenii de știință au explică, având în vedere informația cuantică teleportată, o gaură de vierme traversabilă a apărut să se formeze, însă nicio ruptură nu s-a format în structura spațiu-timp, potrivit unui studiu publicat în jurnalul Nature.
O gaură de vierme, adică o ruptură în spațiu și timp, este considerată a fi o punte între două regiuni îndepărtate ale Universului. Cercetătorii le mai numesc și „poduri Einstein-Rosen”, denumite astfel după cei doi fizicieni care le-au descris, Albert Einstein și Nathan Rosen.
Maria Spiropulu, fizician la Caltech (Institutul de Tehnologie din California, SUA) și unul dintre autorii studiului, a precizat că structura avea caracteristicile unui „pui de gaură de vierme” și că speră să creeze „găuri de vierme adulte”. Dinamica găurilor de vierme a fost observată cu ajutorul unui dispozitiv de la Google numit procesorul cuantic Sycamore.
Experți care nu au fost implicați în experiment au subliniat că este important de precizat faptul că nu a fost creată o gaură de vierme fizică, însă posibilitățile pentru viitor sunt importante.
Daniel Harlow, fizician la MIT (Institutul de Tehnologie din Massachusetts, SUA), a declarat pentru jurnaliștii de la New York Times că experimentul a fost bazat pe o modelare atât de simplă încât ar fi putut să fie studiată cu un creion și coală de hârtie.
„Nu am aflat nimic nou despre gravitația cuantică. Pe de altă parte, reușita este importantă; dacă nu putem face măcar asta (și până acum nu am putut), atunci simularea altor teorii ale gravitației cuantice nu ar fi deloc posibilă”, a spus Harlow, citat de The Guardian.
Autorii studiului au subliniat că oamenii de știință mai au mult până când vor putea să trimită oameni sau alte ființe vii printr-un astfel de portal.
Astfel de găuri de vierme sunt în concordanță cu teoria relativității generale a lui Albert Einstein, care se concentrează pe gravitație, una dintre forțele fundamentale ale Universului. Termenul de „gaură de vierme” a fost introdus de fizicianul John Wheeler în anii 1950.
„Aceste idei există de multă vreme, iar noi încercăm de mult timp să explorăm aceste idei în laborator. Tocmai asta este interesant. Nu spunem doar că găurile de vierme sunt mișto. Acesta este un mod de a analiza aceste probleme fundamentale ale Universului într-un mediu de laborator”, a explicat Joseph Lykken de la Fermilab, laboratorul american care operează acceleratorul de particule Tevatron.
Un sistem stelar rar, de tip „văduva neagră”, ar putea dezvălui secretele structurii spațiu-timp
Două găuri negre supermasive se îndreaptă spre o coliziune care va zgudui structura spațiu-timp
O nouă teorie sugerează că găurile de vierme ar putea fi scurtături stabile prin spațiu-timp
Astronomii au găsit o gaură neagră monstruoasă chiar în vecinătatea noastră cosmică