Chimioterapia ar putea crește susceptibilitatea la boală în rândul generațiilor viitoare

Un medicament obișnuit care are la bază chimioterapia ar putea deveni o moștenire toxică pentru copiii și nepoții adolescenților care au supraviețuit cancerului, arată o cercetare coordonată de Universitatea de Stat din Washington (WSU), SUA.

Studiul, publicat online în iScience, a constatat că șobolanii masculi care au primit medicamentul ifosfamidă în timpul adolescenței au avut urmași și nepoți cu o incidență crescută a bolii.

• Cât de periculos este să amânăm mersul la toaletă?
• Inteligența Artificială a declanșat o criză de fraudă academică în universități

În timp ce alte cercetări au arătat că tratamentele împotriva cancerului pot crește șansele pacienților de a dezvolta boala mai târziu în viață, acesta este unul dintre primele studii cunoscute care arată că susceptibilitatea poate fi transmisă la o a treia generație de descendenți neexpuși.

„Cercetările sugerează că, dacă un pacient primește tratament pe bază de chimioterapie, iar mai târziu are copii, nepoții și chiar strănepoții lor pot avea o susceptibilitate crescută la boală din cauza expunerii la chimioterapie a strămoșilor lor”, a declarat Michael Skinner, biolog la WSU și autor corespondent al studiului, potrivit Medical Xpress.

Congelarea spermei sau a ovulelor înainte de tratament, o alternativă sugerată de cercetători

Skinner a subliniat că descoperirile nu ar trebui să descurajeze pacienții cu cancer să facă chimioterapie, deoarece acesta poate fi un tratament foarte eficient. Medicamentele de chimioterapie ucid celulele canceroase și le împiedică să se înmulțească, dar au multe efecte secundare, deoarece au impact asupra întregului organism, inclusiv asupra sistemului reproducător.

Având în vedere implicațiile acestui studiu, cercetătorii recomandă ca pacienții cu cancer, care intenționează să aibă copii mai târziu, să ia măsuri de precauție, cum ar fi utilizarea criogenării pentru a îngheța sperma sau ovulele înainte de a face chimioterapie.

Cercetările pe șobolani au demonstrat riscul apariției unor boli

În cadrul studiului, cercetătorii au expus un grup de șobolani masculi tineri la ifosfamidă timp de trei zile. Ei au imitat astfel un tratament pe care l-ar putea primi un pacient adolescent cu cancer uman. Acei șobolani au fost ulterior împerecheați cu șobolani femele care nu fuseseră expuse la medicament. Descendenții rezultați au fost împerecheați din nou cu un alt set de șobolani neexpuși.

Descendenții din prima generație au fost oarecum expuși la medicamentul chimioterapic, deoarece sperma taților lor a fost expusă, dar cercetătorii au constatat o incidență mai mare a bolii nu numai la prima, ci și la cei din a doua generație, care nu au fost expuși direct la medicament. Deși au existat unele diferențe în funcție de generație și de sex, problemele asociate au inclus o incidență mai mare a bolilor renale și testiculare, precum și întârzierea apariției pubertății și o anxietate anormal de scăzută, ceea ce indică o capacitate scăzută de evaluare a riscului.

Pasul următor: un studiu privind efectele chimioterapiei asupra fertilității la oameni

Rezultatele analizei cercetătorilor au arătat modificări epigenetice la două generații legate de expunerea la chimioterapie a șobolanilor expuși inițial. Faptul că aceste modificări au putut fi observate și la nepoți, care nu au fost expuși direct la medicamentul chimioterapic, indică faptul că efectele negative au fost transmise prin moștenire epigenetică.

Skinner și colegii de la Seattle Children’s Research Institute, din SUA, lucrează în prezent la un studiu pe oameni cu foști adolescenți bolnavi de cancer pentru a afla mai multe despre efectele pe care expunerea la chimioterapie le are asupra fertilității și a susceptibilității la boli mai târziu în viață.

Vă mai recomandăm și:

Cum reușește „cancerul cameleon” să ocolească sistemul imunitar?

Un medicament pentru chimioterapie ajută celulele canceroase să invadeze plămânii

Vârsta sau genetica: Ce influențează, de fapt, modul în care îmbătrânim?

Zincul ar putea trata o tulburare genetică rară