Roverul Perseverance a descoperit roci misterioase, ascunse într-un lac marțian antic

Roverul Perseverance al NASA a analizat recent o sumedenie de roci marțiene care par ciudat de familiare – cum ar fi locul în care fluxurile vulcanice întâlnesc Oceanul Pacific în Hawaii, sau unde se întâlnesc cu Oceanul Atlantic în Islanda.

Această zonă, numită formațiunea Séítah, este scena celei mai noi investigații privind apa care probabil a trecut prin această regiune cu miliarde de ani în urmă.

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

Perseverance a ajuns pe Marte în februarie 2021. După coborârea sa palpitantă și debutul însoțitorului său, elicopterul Ingenuity, misiunea a început să exploreze craterul Jezero.

Oamenii de știință cred că această zonă a adăpostit cândva un lac antic. Deloc surprinzător, acest lucru face din crater o țintă principală pentru cei care se întreabă dacă Marte ar fi putut susține viața.

În plus, există un mister în jurul modului în care au apărut rocile din Jezero. Oamenii de știință cred că Séítah s-a format atunci când un strat gros de lavă sau o cameră de magmă s-a răcit, dar cercetătorii nu știu ce a produs condițiile de topire în primul rând. Odată răcită, roca a intrat în contact cu puțină apă, în condiții care ar fi putut fi posibil să fie locuibile pentru microorganisme.

Formațiunea Séítah, scena celei mai noi investigații de pe Marte

„Tezaurul” de rocă de la Jezero apare în trei noi studii. Două studii sunt publicate în Science Advances, iar un alt studiu este publicat în Science. Printre constatări, o echipă a descoperit că rocile ar putea păstra biosemnături – dacă acestea există.

Séítah este un cuvânt ce aparține poporului nativ-american Navajo (Diné) care înseamnă „în mijlocul nisipului”. Și, deși Marte pare a fi uscat și arid, formațiunea deltaică de pe partea vestică a lui Jezero sugerează că un curent a țâșnit într-un mediu mai umed decât cel pe care îl vedem astăzi.

A existat o anumită interacțiune între condițiile umede și cele vulcanice. „Formațiunea Séítah este un corp de roci care s-a format prin răcirea fie a unui strat gros de lavă, fie a unei camere de magmă care se afla încă sub pământ”, spune Michael Tice, geobiolog și autorul principal al unei lucrări, pentru Inverse. „Nu știm deocamdată de unde a provenit lava sau magma.”

Unele roci conțin olivină, un material vulcanic verzui care se găsește și pe Pământ. Oamenii de știință au emis ipoteze cu privire la ceea ce a creat olivina, deoarece misiunile orbitale ar putea identifica cantități mari din spațiu.

Printre posibilele explicații pentru prezența sa se numără topirea în urma impactului cu un meteorit și depozitele de cenușă vulcanică.

Olivina, un material vulcanic verzui care se găsește și pe Pământ

„Olivina este un mineral comun și important în tipurile de roci magmatice (bazalt și gabbro) care pot fi găsite pe Pământ în crusta oceanică și în locuri precum Hawaii și Islanda”, spune Tice.

„Olivina este interesantă din mai multe motive, dar în cazul nostru, este importantă deoarece tinde să reacționeze mai rapid cu apa decât alte minerale care apar în mod obișnuit împreună cu aceasta, astfel încât ne poate spune multe despre orice apă care a trecut printr-o rocă”, adaugă el.

În cazul Perseverance, cercetătorii au aflat că olivina a fost doar ușor alterată de apă, care avea o temperatură scăzută și care ,,s-a infiltrat prin fundul craterului”, spune Tice.

Chiar și cu dovezi ale celor două etape ulterioare de trecere a apei, aceste faze arată o alterare mult mai mică a rocilor decât ceea ce ar fi de așteptat în mod obișnuit pentru roci similare de pe Pământ, transmite Inverse.

„Încă nu știm cum s-a format această materie organică misterioasă”

„Condițiile din rocă în timpul fiecărei perioade în care apa a migrat prin ea ar fi putut susține mici comunități de microorganisme, iar multe dintre noile minerale care s-au format pot păstra dovezi de viață”, spune Tice.

Dar un alt studiu arată că în apa lui Jezero au existat la un moment dat niște substanțe chimice neplăcute. Un grup în special, numit perclorați, este rar pe Pământ. Oamenii de știință au găsit urme ale acestei săruri în olivina dintr-un grup de roci de lângă Séítah, numit Máaz. Viața, așa cum o cunoaștem, ar fi avut dificultăți în a exista cu această substanță chimică.

„Încă nu știm cum s-a format acea materie organică, dar vom ști mult mai multe atunci când mostrele noastre vor ajunge înapoi pe Pământ”, spune Tice.

Următoarea fază a misiunii Perseverance este Mars Sample Return, în cadrul căreia NASA și Agenția Spațială Europeană vor trimite roboți care vor aduce mostre pe Planeta Roșie.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Viața din Sistemul Solar ar fi început pe Marte, nu pe Pământ

O sondă a detectat „elemente necunoscute” în satelitul natural Phobos al lui Marte

Cercetătorii nu s-au așteptat la asta! Norii de pe Marte, surprinzător de asemănători cu cei de pe Pământ

Impacturile de meteoriți de pe suprafața lui Marte dezvăluie noi indicii despre Planeta Roșie