Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a dat publicității o nouă listă cu agenți patogeni prioritari, care riscă să declanșeze pandemii sau epidemii și care ar trebui să fie monitorizați îndeaproape.
OMS a transmis că scopul a fost să actualizeze o listă folosită drept ghid pentru cercetarea, dezvoltarea și investițiile la nivel global, mai ales în vaccinuri, teste și tratamente.
Ca parte a procesului, agenția de sănătate a Organizației Națiunilor Unite (ONU) reunește peste 300 de oameni de știință pentru a analiza dovezi privind peste 25 de familii de virusuri și bacterii.
Oamenii de știință vor lua în considerare, în cadrul analizei lor, de asemenea, așa-numita „boală X”, un agent patogen necunoscut care ar putea provoca o epidemie internațională gravă.
„Urmărirea agenților patogeni prioritari și a familiilor de virusuri pentru cercetarea și dezvoltarea măsurilor de combatere este esențială pentru un răspuns rapid și eficient la o eventuală epidemie sau pandemie. Fără investițiile în cercetare și dezvoltare înainte de pandemia COVID-19, nu ar fi fost posibile vaccinurile dezvoltate într-un timp record”, a declarat directorul pentru situații de urgență al OMS, Michael Ryan.
Lista, care a fost publicată pentru prima dată în 2017, include în prezent, COVID-19, Ebola și Marburg, febra Lassa, sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) și sindromul respirator acut sever (SARS), Nipah, Zika și boala X.
Pentru fiecare agent patogen identificat ca fiind prioritar, experții vor cerceta care date lipsesc și care sunt prioritățile de cercetare. Apoi, pot fi elaborate specificațiile pentru vaccinuri, tratamente și teste de diagnosticare.
Lista de boli revizuită ar trebui să fie publicată înainte de aprilie 2023.
Un organism interguvernamental de negociere pregătește terenul pentru un acord global care ar putea reglementa în cele din urmă modul în care națiunile se pregătesc și răspund la viitoarele amenințări pandemice.
Experții vor participa la o reuniune, între 5 și 7 decembrie 2022, la Geneva, în vederea elaborării și negocierii unei convenții OMS sau a unui alt tip de acord internațional privind pregătirea și răspunsul la pandemii.
Un raport de progres va fi prezentat statelor membre ale OMS anul viitor, urmând ca rezultatul final să fie prezentat spre examinare în 2024.
„Odată ce o epidemie este detectată, există câteva ore critice pentru a raporta, evalua și acționa pentru a opri răspândirea unei boli înainte ca aceasta să devină practic de neoprit”, a afirmat coaliția independentă The Panel for a Global Public Health Convention, formată din oameni de stat și lideri din domeniul sănătății.
Coaliția a afirmat că pandemia COVID-19 a avut repercusiuni puternice din cauza lipsei de acțiune a multor state, care nu se așteptau la o asemenea amploare și răspândire a virusului, potrivit Science Alert.
„Din decembrie 2019, atunci când informația despre COVID-19 a fost suprimată, mai multe țări au adoptat o abordare de tipul așteaptă și vezi ce se întâmplă atunci când au fost raportate pentru prima dată cazurile de COVID-19… am văzut consecințele ale lipsei de acțiune încă de la început”, a adăugat grupul de experți.
OMS nu știe cum s-au îmbolnăvit ultimii 8 pacienți cu Ebola și este îngrijorată de răspândire
OMS avertizează că epidemiile vor fi tot mai frecvente
Oamenii, alcătuiți din virusuri. Cum ne controlează și astăzi invadatorii străvechi?
Cum era viața femeilor în timpul epidemiei de ciumă din secolul al XVII-lea