Timp de secole, nimeni nu a știut dacă suntem singuri în Univers – sau dacă au existat alte planete ca a noastră. Dar mulțumită noilor telescoape sau metode din ultimele decenii, acum știm că există mii și mii de de planete care se învârt în jurul stelelor îndepărtate, iar acestea au tot felul de forme și dimensiuni – mari și mici, stâncoase și gazoase, înghețate sau umede.
Un studiu al oamenilor de știință de la Universitatea Chicago, Universitatea Michigan și Universitatea Maryland – toate din SUA – sugerează o altă listă: planetele cu atmosferă bogată în heliu. Descoperirea lor poate sugera un nou pas în înțelegerea noastră privind evoluția planetelor.
Simulările lor au arătat că este probabil ca heliul să se acumuleze în atmosferele anumitor tipuri de exoplanete – (n.red.: planete care orbitează o stea din afara Sistemului nostru Solar). Dacă se confirmă, acest lucru ar explica o enigmă care durează de zeci de ani cu privire la dimensiunile acestor exoplanete.
„Există multe și minunate tipuri de exoplanete acolo, iar această descoperire nu doar că adaugă un nou tip, dar poate avea implicații pentru evoluția și formarea planetelor, în general”, a spus astrofizicianul Leslie Rogers de la Universitatea Chicago din SUA, coautor al lucrării.
Acum știm că planetele sunt incredibil de comune. De fapt, din ceea ce se poate spune până acum, cel puțin jumătate din stelele precum Soarele nostru au cel puțin o planetă de mărimea Pământului și a planetei Neptun, care orbitează foarte aproape de stea. Se presupune că aceste planete au atmosfere cu mult hidrogen și heliu, colectate atunci când acestea s-au format din gaz și praf, în jurul stelei.
Pe măsură ce cercetătorii au analizat numărul acestor tipuri de planete, au observat ceva curios. Planetele erau separate în două populații. Un grup de planete era de mărimea unui Pământ și jumătate, iar celălalt era mai mare decât Pământul.
Acest decalaj între cele două populații de planete este cunoscut sub numele de „valea razei” și este o întrebare foarte dezbătută în domeniu. Oamenii de știință cred că răspunsul ne va ajuta să înțelegem cum se formează și evoluează în timp aceste planete și altele asemenea.
Unii au propus ca explicația pentru acest decalaj să aibă legătură cu atmosfera planetelor. Echipa a descoperit că, după câteva miliarde de ani, hidrogenul din atmosferele planetare este îndepărtat probabil mai repede decât heliul.
„Hidrogenul are o masă atomică mai mică, așa că este mai ușor de îndepărtat”, a explicat a declarat primul autor al studiului, Isaac Malsky, doctorand la Universitatea din Michigan, care a început să analizeze această problemă cu Rogers pentru teza sa de licență la Universitatea din Chicago.
În timp, acest lucru duce la o acumulare de heliu – simulările au sugerat că heliul ar putea reprezenta 40% sau mai mult din masa atmosferelor.
Echipa a sugerat o modalitate de a-și confirma rezultatele pe cale observațională. Telescopul Spațial James Webb, lansat recent, și alte telescoape puternice pot citi elementele din atmosferă și cantitățile acestora. Telescoapele ar putea verifica dacă există o cantitate neobișnuit de mare de heliu în atmosferele unora dintre aceste planete.
Dacă teoria este corectă, aceste planete cu atmosfere bogate în heliu ar trebui să fie deosebit de frecvente la capătul inferior al grupului cu rază mai mare, deoarece heliul se acumulează pe măsură ce planeta începe să se micșoreze în timp, potrivit Phys.org.
Niciuna dintre aceste planete nu însumează condițiile necesare dezvoltării vieții, potrivit specialiștilor, deoarece acestea sunt fierbinți, bombardate de radiații, iar atmosferele sunt probabil la o presiune foarte mare.
Oamenii de știință au explicat că o mai bună înțelegere a proceselor care conduc la formarea planetelor ne poate ajuta să prezicem mai bine ce alte planete există și cum arată acestea, precum și să direcționăm căutarea unor planete mai propice existenței vieții.
Telescopul Spațial James Webb dezvăluie indicii despre moleculele din galaxii
Cel mai greu element descoperit până acum în atmosfera unei exoplanete
O stea acoperită cu heliu ars, creată în urma unui fenomen rar, a fost descoperită de astronomi
Cea mai „pufoasă” exoplanetă descoperită până acum pe orbita unei stele pitice roșii