Regenerarea ficatului ar putea fi posibilă cu ajutorul unei boli antice

Lepra este una dintre cele mai vechi și mai persistente boli din lume, dar bacteriile care o cauzează pot avea capacități surprinzătoare în creșterea și regenerarea ficatului.

Oamenii de știință au descoperit că paraziții asociați cu lepra pot reprograma celulele pentru a crește dimensiunea ficatului la animalele adulte, fără a provoca leziuni, cicatrice sau tumori.

• Ce s-a întâmplat cu dinții oamenilor atunci când fluorul a fost scos din apă?
• Ce a arătat un studiu pe mii de gemeni despre legătura dintre depresie și fructe

Descoperirile sugerează posibilitatea de a adapta acest proces natural pentru regenerarea ficatului îmbătrânit și pentru a crește durata de sănătate (durata de viață fără boli) la oameni.

Experții spun că ar putea ajuta, de asemenea, la refacerea ficatului afectat, reducând astfel nevoia de transplant, care este în prezent singura opțiune curativă pentru persoanele cu cicatrice în stadiu terminal.

Regenerarea ficatului ar putea fi posibilă cu ajutorul leprei

Studiile anterioare au favorizat refacerea ficatului de șoarece prin generarea de celule stem și celule progenitoare (pasul după o celulă stem care poate deveni orice tip de celulă pentru un anumit organ) printr-o tehnică invazivă care a dus adesea la cicatrice și la creșterea de tumori, scrie EurekAlert.

Pentru a depăși aceste efecte secundare dăunătoare, cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh, Scoția, s-au bazat pe descoperirea lor anterioară a capacității de reprogramare celulară parțială a bacteriei care cauzează lepră, Mycobacterium leprae.

Lucrând alături de Departamentul de Sănătate și Servicii Umane din Baton Rouge, Louisiana, echipa a infectat 57 de tatu (o gazdă naturală a bacteriilor de lepră) cu parazitul și le-a comparat ficatul cu cel ale tatu neinfectați și cu cel care s-a dovedit a fi rezistent la infecţie.

Ce s-a întâmplat cu animalele infectate cu lepră?

Oamenii de știință au descoperit că animalele infectate au dezvoltat un ficat mărit, dar sănătos și nevătămat, cu aceleași componente vitale, cum ar fi vase de sânge, căi biliare și unități funcționale cunoscute sub numele de lobuli, ca și tatu neinfectați și rezistenți.

Echipa crede că bacteriile au „deturnat” capacitatea de regenerare inerentă a ficatului de a-și crește dimensiunea și, prin urmare, i-au oferit mai multe celule cu care să crească.

Cercetătorii au mai descoperit și câțiva indicatori că principalele tipuri de celule hepatice, cunoscute sub numele de hepatocite, au atins o stare de „întinerire” la tatu infectați.

Ficatul animalelor infectate conținea, de asemenea, modele de expresie genetică (modelul pentru construirea unei celule) similare cu cele de la animalele mai tinere și cu ficatul fetal uman.

Genele legate de metabolism, creștere și proliferare celulară au fost activate, iar cele legate de îmbătrânire au fost reglate sau suprimate.

Un pas înainte în tratarea bolilor hepatice

Oamenii de știință cred că acest lucru se datorează faptului că bacteriile au reprogramat celulele hepatice, ducându-le la stadiul anterior de celule progenitoare, care, la rândul lor, au devenit noi hepatocite și cresc noi țesuturi hepatice.

Echipa speră că descoperirea are potențialul de a ajuta la dezvoltarea intervențiilor pentru ficatul îmbătrânit sau afectat la om. Bolile de ficat duc în prezent la două milioane de decese pe an în întreaga lume.

Descoperirile au fost publicate în revista Cell Reports Medicine.

Vă recomandăm să citiți și:

O tehnică poate stimula auzul uman în contexte zgomotoase. Oamenii de știință arată cum

Un implant cerebral a ajutat un bărbat paralizat să silabisească peste 1000 de cuvinte

Prima dovadă directă a legăturii dintre serotonina scăzută și depresie

Programul haotic de somn al adolescenților îi predispune pe aceștia la probleme de comportament. Există însă și vești bune!