Exercițiile fizice făcute dimineața sunt asociate cu cel mai scăzut risc de boli de inimă și accident vascular cerebral, potrivit unui studiu efectuat pe peste 85.000 de persoane.
„Este dovedit faptul că exercițiile fizice sunt bune pentru sănătatea inimii, iar studiul nostru indică acum că exercițiile fizice făcute dimineața pare a fi cele mai benefice”, a declarat autoarea studiului, Gali Albalak, de la Centrul Medical al Universității Leiden, din Țările de Jos.
„Descoperirile au fost deosebit de pronunțate la femei și valabile atât la persoanele matinale, cât și la persoanele cărora le place să stea treze până noaptea târziu”, remarcă cercetătoarea.
Studiul a folosit date de la Biobank din Marea Britanie. Acesta a inclus 86.657 de adulți cu vârsta cuprinsă între 42 și 78 de ani care nu aveau boli cardiovasculare la momentul inițial. Vârsta medie a fost de 62 de ani și 58% erau femei.
Participanții au purtat un tracker de activitate la încheietura mâinii timp de șapte zile consecutive. Participanții au fost urmăriți pentru boala cardiovasculară incidentă, care a fost definită ca prima internare la spital sau deces legat de boală coronariană sau accident vascular cerebral.
Pe parcursul a șase până la opt ani de urmărire, 2.911 participanți au dezvoltat boală coronariană și 796 au avut un accident vascular cerebral. Comparând orele de vârf de activitate pe o perioadă de 24 de ore, exercițiile efectuate între orele 8 și 11 au fost asociate cu cele mai scăzute riscuri atât de boli de inimă, cât și de accident vascular cerebral.
Într-o a doua analiză, cercetătorii au împărțit participanții în patru grupuri în funcție de ora de vârf a activității fizice: 1) amiază; 2) dimineața devreme (~8 dimineața); 3) dimineața târziu (~10 am); și 4) seara (~19:00).
Categoriile au fost selectate în funcție de perioadele de vârf de activitate în populația studiată, mai degrabă decât să fie predeterminate înainte de începerea studiului. Asocierile dintre timpul de vârf al activității și boala cardiovasculară incidentă au fost analizate folosind amiaza ca grup de referință.
După ajustarea pentru vârstă și sex, participanții care au fost cei mai activi dimineața devreme sau dimineața târziu au avut un risc cu 11% și, respectiv, cu 16% mai mic de apariție a bolii coronariene incidente, comparativ cu grupul de referință. În plus, cei care au fost cei mai activi dimineața târziu au avut un risc cu 17% mai scăzut de accident vascular cerebral în comparație cu grupul de referință.
Constatările au fost consistente indiferent de cantitatea totală de activitate zilnică și dacă participanții s-au descris ca fiind o persoană de matinală sau o bufniță de noapte. Când rezultatele au fost analizate separat în funcție de sex, cercetătorii au descoperit că rezultatele au fost deosebit de proeminente la femei, dar nesemnificative la bărbați.
Femeile care au fost cele mai active dimineața devreme sau dimineața târziu au avut un risc cu 22% și, respectiv, cu 24% mai mic de apariție a bolii coronariene incidente, în comparație cu grupul de referință. În plus, femeile care au fost cele mai active dimineața târziu au avut un risc cu 35% mai scăzut de accident vascular cerebral, în comparație cu grupul de referință.
„Acesta a fost un studiu observațional și, prin urmare, nu putem explica de ce asocierile au fost mai marcate la femei. Descoperirile noastre aduc noi dovezi pentru beneficiile de sănătate aduse de exercițiile fizice, sugerând că exercițiile de dimineață, mai ales cele de dimineața târziu, ar putea fi cele mai avantajoase”, spune Albalak.
„Este prea devreme să recomandăm formal efectuarea de exerciții fizice dimineața deoarece acesta este un domeniu relativ nou de cercetare. Dar sperăm că pe viitor vom putea spune atunci când faci exerciții fizice, este mai bine să le faci dimineața”, a concluzionat cercetătoarea.
Lucrarea a fost publicată în European Journal of Preventive Cardiology. Constatările au fost consistente, indiferent de cantitatea totală de activitate zilnică.
Particulele de nisip purificat au efecte împotriva obezității, confirmă cercetătorii
De ce ne plac filmele de groază? Știința din spatele unei sperieturi zdravene
Un algoritm poate citi gândurile pe baza scanărilor cerebrale
Cercetătorii au crescut, în premieră, foliculi de păr în laborator. Ce potențial are reușita?