Aproape un deceniu de date colectate în Singapore sugerează că, de fapt, concentrațiile crescute de particule minuscule din aer pot declanșa stopuri cardiace, făcând nevoia de a reduce nivelurile de poluare a aerului din întreaga lume și mai urgentă.
Cercetătorii au căutat particulele minuscule din aer de cel puțin 25 de ori mai mici decât lățimea unui fir de păr uman, cunoscute sub numele de particule PM2,5 (pentru că au 2,5 micrometri în diametru). Dimensiunea lor mică înseamnă că pot fi inhalate cu ușurință și au fost legate de o serie de probleme de sănătate, inclusiv boli autoimune.
Nivelurile de poluare din Singapore au fost urmărite de-a lungul a peste 18.000 de cazuri raportate de stop cardiac în afara spitalului între iulie 2010 și decembrie 2018. Prin analiză statistică, 492 dintre cazuri ar putea fi atribuite creșterii concentrațiilor de PM2,5.
„Am adus dovezi clare ale unei asocieri pe termen scurt ale PM2,5 cu stopul cardiac în afara spitalului, care este un eveniment catastrofal care duce adesea la moarte subită”, spune epidemiologul Joel Aik, de la Duke-NUS Medical School din cadrul Universității Naționale din Singapore.
Acesta este un studiu observațional, ceea ce înseamnă că putem doar specula asupra relației dintre nivelurile de poluare și stopurile cardiace. În plus, nu se poate presupune că măsurătorile poluării aerului efectuate la stațiile de calitate a aerului reflectă expunerea individuală, notează Science Alert.
Cu toate acestea, datele sunt suficiente pentru a indica că există o asociere care merită explorată în continuare. Datele au arătat că concentrațiile zilnice avute de particulele minuscule din aer au fost în medie de 18,44 micrograme pe metru cub.
Testând reduceri ipotetice ale poluării aerului, cercetătorii au descoperit că o scădere de 1 microgram pe metru cub este corelată cu o reducere cu 8% a evenimentelor de atac de cord, în timp ce o scădere de 3 micrograme pe metru cub a înregistrat o reducere cu 30%. Ipotetic, aceste reduceri se traduc în cu 39, respectiv cu 149 de atacuri de cord mai puține.
A existat, de asemenea, o scădere clară a riscului de a avea un atac de cord la 3-5 zile după expunerea la niveluri mai ridicate de poluare, ceea ce sugerează că efectele sunt pe termen scurt. Cercetătorii spun că curățarea aerului orașului ar putea salva vieți și ar reduce presiunea asupra spitalelor.
„Aceste rezultate arată clar că eforturile de reducere a nivelurilor de particule de poluare a aerului în intervalul de 2,5 micrograme sau mai mici, precum și măsurile de protecție împotriva expunerii la aceste particule, ar putea avea un rol în reducerea stopurilor cardiace bruște în populația din Singapore, reducând în același timp povara serviciilor de sănătate”, spune Aik.
Atacurile de cord bruște au o rată tipică de supraviețuire de aproximativ 10%, mult mai mică decât șansele de a supraviețui unui atac de cord în spital. Deci nu este exagerat să spunem că reducerea numărului acestor cazuri salvează vieți. O putem adăuga la lunga listă de motive pentru care ar trebui să ne curățăm aerul.
Deși această legătură a fost observată și înainte, în orașe precum New York și Melbourne, din Australia, rezultatele au fost inconsecvente cu datele colectate în alte locuri, cum ar fi Danemarca. Aceste inconsecvențe tind să apară la concentrații de poluare sub valorile orientative ale Organizației Mondiale a Sănătății pentru calitatea aerului, dar cercetările arată că nu există un nivel „sigur” de expunere pentru sănătatea inimii.
Ceea ce este clar este că majoritatea oamenilor respiră aer de proastă calitate, despre care se crede că este responsabil pentru milioane de decese premature atât în zonele urbane, cât și în cele rurale în fiecare an.
Echipa din spatele noului studiu vrea să se facă mai multe lucruri pentru a controla calitatea aerului în locuri precum Singapore. Cu totul, de la congestionarea traficului până la incendiile de vegetație, există o mulțime de locuri în care se pot face progrese, inclusiv în interior.
„Acest studiu oferă dovezi puternice pentru impactul calității aerului asupra sănătății și ar trebui să stimuleze politicile și eforturile de la sol pentru a gestiona emisiile din surse cheie care pot duce la creșteri ale PM2,5 și pot preveni daune potențiale asupra sănătății publice”, spune Marcus Ong, clinician la Duke–NUS Medical School.
„Noi intervenții politice, cum ar fi eliminarea treptată a vehiculelor cu motor cu ardere internă, pot ajuta la reducerea pericolelor”, a adăugat el.
Cercetarea a fost publicată în The Lancet Public Health.
Sindromul autodistilării intestinale, un mister tot mai aproape de elucidare
Cum ne protejează ADN-ul străvechi din genomul uman împotriva infecțiilor?
Testul de creativitate de doar 4 minute, nou creat de cercetători, poate fi încercat de oricine
Scobitul în nas ar putea crește riscul de Alzheimer și demență