Echipa de cercetători a dezvoltat un model al câmpului gravitațional al galaxiei care a acționat ca o lentilă, iar în acest fel a fost posibil să se determine că lumina din aceste trei imagini a călătorit pe trei trasee diferite, diferind ca distanță cu câteva zile.
Acest lucru explică cele trei culori obținute în imagini, deoarece are loc o variație a culorii emise pe măsură ce gazul din supernovă se extinde și se răcește.
Cu cât temperatura este mai ridicată, cu atât lumina emisă va fi mai albastră, iar pe măsură ce temperatura scade, lumina emisă tinde spre roșu.
Astfel, imaginea albastră este o fotografie a supernovei la câteva ore după explozia stelară, în timp ce imaginile în nuanțe de verde și roșu corespund la doua și, respectiv, opt zile după explozie.
Aceste informații au permis determinarea razei stelei care a explodat, se arată în cercetarea publicată în Nature.
Aceasta era o supergigantă roșie cu o rază egală cu de 500 de ori cea a Soarelui și a explodat acum 11,5 miliarde de ani, cu mult înainte de nașterea Pământului, mai exact în momentul în care se crede că s-a format galaxia noastră.
Imaginile acestei supernove surprinse de telescopul spațial Hubble sunt puternic mărite de câmpul gravitațional al unei galaxii din apropiere, care acționează ca o lentilă și ne permite să vedem mult mai departe în timp și în distanță decât toate supernovele locale din galaxiile din apropiere.
Studiul exploziilor acestor stele roșii super gigantice se potrivește cu înțelegerea actuală a modului în care elementele atomice mai grele au fost create în interiorul stelelor și în timpul exploziilor supernovelor: elementele forjate în interiorul stelelor sunt eliberate în aceste explozii de supernove pentru a deveni următoarea generație de gaz și material din care sunt create sistemele solare și viața așa cum o cunoaștem.
Fără aceste explozii, gazul din galaxiile de astăzi ar include doar hidrogenul și heliul care s-au format în timpul Big Bang-ului și nu ar putea susține viața complexă care necesită alte elemente chimice mai grele, scrie EurekAlert.
În plus, această supernovă observată prin intermediul unei lentile gravitaționale demonstrează că un eveniment care are loc în Universul îndepărtat poate fi observat de mai multe ori, astfel încât, în principiu, am putea să ne concentrăm instrumentele în avans pentru a obține o vedere detaliată a erupției unei stele care se transformă într-o supernovă.
O monedă bizantină rară ar putea arăta o explozie de supernovă din 1054 e.n.
Cel mai nou supercomputer al Australiei a dezvăluit rămășițele uimitoare de la o supernovă
O rocă extraterestră, prima dovadă de pe Pământ a unei explozii de supernova de tip Ia
O nouă supernovă a fost identificată în bizara galaxie Roată de Car