Muzica pe care nici măcar nu o putem auzi ne face să dansăm mai mult, arată un experiment

Un nou studiu condus de cercetătorii de la Universitatea McMaster din Canada sugerează că ritmul pe care îl are muzica ar putea la fel de bine să nu fie audibil pentru ca al nostru corp să îi simtă vibrațiile și pentru a ne face să dansăm. Corpul uman va aprecia tonurile dulci, de frecvență joasă, chiar dacă urechile nu îl aud.

Muzica și toate componentele sale – bătaie, ritm și melodie – se conectează cu creierul nostru la niveluri profund emoționale. Unele aspecte sunt aproape sigur culturale; altele ne afectează comportamentul la nivel cortical, stârnind nostalgia pe măsură ce evocă amintiri de bucurie și de suferință, potrivit Science Alert.

Dar ar putea exista, de asemenea, o parte a muzicii care ocolește canalele obișnuite și își croiește drum în neurologia noastră de la zero.

Muzica, o curiozitate biologică. De ce muzica ne face să dansăm?

Atât oamenii de știință, cât și DJ-ii cunosc avantajele pe care le are un ritm puternic și profund față de ritmurile mai înalte. De exemplu, frecvențele mai joase transmit mai bine sincronizarea mișcărilor și declanșează mai bine răspunsurile în nervii noștri.

De asemenea, nu auzim frecvențele profunde doar cu urechile – le simțim cum se strecoară sub piele, cum ne scutură măduva oaselor și cum se unduiesc prin însăși mașinăria care ne dă simțul echilibrului. Este o senzație care inspiră mișcarea la un nivel  visceral.

„Muzica este o curiozitate biologică – nu ne reproduce, nu ne hrănește și nu ne adăpostește, așa că de ce le place oamenilor și de ce le place să se miște pe ritmurile ei?”, spune primul autor al studiului, Daniel Cameron, cercetător în neuroștiințe de la Universitatea McMaster și toboșar pasionat.

Fiind animale complexe din punct de vedere social, este posibil ca simpla furnicătură a unui bas luxuriant să funcționeze la nivel conștient, aducându-ne împreună pentru a ne legăna nebunește brațele și picioarele pe ringul de dans.

Legătura complexă dintre corpul uman și muzică

Daniel Cameron și echipa sa s-au întrebat dacă nu cumva senzațiile excitante pe care le trăim în interior sunt ceva mai mult decât atât, ceva care nu necesită conștientizarea noastră.

Pentru a-și testa ipoteza, cercetătorii au transformat un eveniment de muzică electronică live într-un experiment de laborator în teatrul lor special amenajat. Ei au conectat un set de difuzoare de frecvență foarte joasă (VLF) la o gamă de frecvențe aflate la limita auzului uman (între opt și 37 de hertzi), pe care le-au pornit și oprit în timpul concertului. Mișcările participanților au fost apoi măsurate cu ajutorul unor benzi de captare a mișcării.

Chiar dacă s-a confirmat că sunetele care veneau de la difuzoare erau nedetectabile pentru dansatori, cercetătorii au constatat că, în medie, participanții s-au mișcat cu aproape 12 % mai mult atunci când difuzoarele VLF erau activate.

Un chestionar de monitorizare a confirmat că participanții au simțit basul muzicii și s-au bucurat de el, dar nu au distins senzația ca fiind diferită de experiența lor muzicală obișnuită.

Chiar și fără ca participanții să fie conștienți, ritmul inaudibil i-a scuturat pe aceștia în ritm. Nu este clar cum anume, dacă prin agitarea fluidelor din urechile lor interne sau prin mângâierea nervilor tactili ai pielii lor.

Oricum ar funcționa, Cameron și echipa sa sunt intrigați de acțiunile implicite ale basului care ne afectează comportamentul la nivel subcortical.

„Frecvențele foarte joase pot afecta, de asemenea, sensibilitatea vestibulară, adăugându-se la experiența de mișcare a oamenilor”, spune Cameron.

Autorul studiului a afirmat, de asemenea, că, pentru a stabili mecanismele cerebrale implicate va fi nevoie să analizeze efectele frecvențelor joase asupra căilor vestibulare, tactile și auditive.

Vă mai recomandăm și:

Orele de muzică au fost asociate cu note mai mari la matematică, dar doar în anumite școli

Muzica ne ajută să înțelegem cum funcționează creierul uman

Testele muzicale pot identifica deteriorarea psihică la bătrânețe

Tereminul, cel mai straniu instrument muzical inventat vreodată