Vești proaste! Cercetătorii confirmă legătura dintre stres și creier

La un moment dat, cu toții ne-am simțit paralizați de o amenințare sau de un pericol. Acum, cercetătorii de la Universitatea din Iowa au depistat locul în care apare această reacție la o amenințare.

Într-un nou studiu, cercetătorii au confirmat că un circuit neuronal care leagă două regiuni distincte din creier guvernează modul în care animalele, inclusiv oamenii, reacționează la o situație stresantă. Prin intermediul experimentelor, cercetătorii au arătat modul în care șobolanii au reacționat la o amenințare, fie pasiv, fie activ – și au legat fiecare reacție de o cale specifică din creier.

Într-un alt test, cercetătorii au reușit să manipuleze cu succes circuitul neuronal, astfel încât șobolanii au depășit ceea ce ar fi fost un răspuns paralizant la un pericol și, în schimb, au răspuns agresiv la amenințare.

Circuitul neuronal identificat cu răspunsul la stres conectează cortexul prefrontal medial caudal cu cenușiul periacueductal dorsolateral din mijlocul creierului. Stabilirea acestei conexiuni și a modului în care aceasta reglează stresul este importantă, din cauza impactului cunoscut al stresului cronic asupra sănătății fizice și mentale.

Circuitul neuronal care leagă două regiuni distincte din creier

„O mulțime de boli cauzate de stresul cronic, cum ar fi depresia și tulburările de anxietate, sunt asociate cu ceea ce numim un comportament de adaptare pasivă”, explică Jason Radley, profesor asociat în cadrul Departamentului de Științe Psihologice și ale Creierului și autorul corespondent al studiului.

„Știm că multe dintre aceste afecțiuni sunt cauzate de stresul vieții cotidiene. Cel mai simplu motiv pentru care suntem interesați de această cale este să ne gândim la ea ca la un circuit care poate promova reziliența împotriva stresului.”

Cercetările anterioare au identificat cortexul prefrontal ca fiind o cale cheie care guvernează modul în care animalele răspund la stres. Echipa lui Radley a confirmat importanța acestei căi prin inactivarea ei, observând apoi modul în care șobolanii au răspuns la o amenințare. Șobolanii puteau răspunde în două moduri de bază: Unul este pasiv, ceea ce înseamnă că, în esență, nu s-au mișcat ca răspuns la amenințare.

Celălalt este activ, printr-o serie de comportamente, cum ar fi îngroparea amenințării (o sondă de șoc, în experimente), ridicarea pe picioarele din spate sau căutarea unei căi de scăpare.

O mulțime de boli sunt cauzate de stresul cronic

Cercetătorii au aflat că, atunci când au inactivat circuitul neuronal de stres al șobolanilor, animalele au răspuns pasiv, ceea ce înseamnă că nu au răspuns direct la amenințare.

„Asta arată că această cale este necesară pentru un comportament activ de adaptare”, spune Radley.

În continuare, cercetătorii au forțat șobolanii să răspundă pasiv, îndepărtând așternutul din cușca lor, ceea ce îi împiedică să încerce să îngroape mecanismul de amenințare.

Atunci când echipa a activat calea neuronală, șobolanii și-au schimbat comportamentul și au răspuns activ la amenințare. Mai mult, probele de sânge prelevate înainte și după ce circuitele neuronale ale șobolanilor au fost activate au arătat că nivelul hormonilor de stres nu a crescut brusc atunci când au fost confruntați cu amenințarea.

„Ceea ce înseamnă că, prin activarea căii, am observat efecte ample de amortizare a stresului”, spune Radley. ,,Nu numai că a reînviat comportamentele active de adaptare ale șobolanilor, dar le-a și restabilit și a scăzut foarte mult eliberarea hormonilor de stres”.

Ce înseamnă, de fapt, „rezistența la stres”?

Într-un al treilea set de experimente, cercetătorii au supus șobolanii la stres variabil cronic, ceea ce înseamnă că au fost expuși la stres regulat timp de două săptămâni, scrie EurekAlert. După cele două săptămâni de condiționare, șobolanii au fost plasați în cuști și expuși la amenințare. Aceștia au răspuns pasiv, fără să vrea să se miște, iar hormonii lor de stres au crescut vertiginos, așa cum au presupus cercetătorii.

Testul de stres cronic este important, spune Radley, deoarece oamenii se confruntă cu stresul cronic. Din motive necunoscute, unii oameni continuă să poarte această povară a stresului, fapt ce poate duce la tulburări fizice și mintale. Alții, însă, prezintă puține sau deloc amintiri din trecut ale stresului cronic. Cercetătorii numesc acest comportament „rezistența la stres”.

Cercetătorii plănuiesc să investigheze conexiunile neutre care implică cortexul prefrontal.

Studiul a fost publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Vă recomandăm să mai citiți și:

Oamenii de știință au descoperit că un anumit nivel de stres protejează organismul

Câinii pot mirosi stresul din transpirația și respirația oamenilor, arată un studiu

Concentrația de cortizol din păr ți-ar putea spune cât de stresată ești

Stresul ar putea fi benefic pentru funcționarea creierului. Ce au descoperit oamenii de știință?