Un microb cu tentacule este atât de rar încât a fost găsit doar de 4 ori

Este mai probabil să faci o excursie pe Lună decât să vezi la microscop un microb cu tentacule numit Legendrea loyezae.

Programul Apollo al NASA a trimis un total de 24 de persoane pe Lună, între 1968 și 1972. Acest microb cu tentacule a fost văzut de doar 4 persoane, două dintre acestea fiind Genoveva Esteban și James Weiss, autorii unui studiu recent.

Lucrarea a fost publicată în revista Protist.

Cum a fost găsit acest microb cu tentacule?

Având în vedere costurile, este logic că numărul de oameni care au călătorit pe Lună este scăzut.

Dar o privire în tărâmul microscopic nu necesită un buget de un miliard de dolari, ci doar un microscop și o persoană dispusă să stea în fața lui.

Un studiu recent a descoperit 20 de noi specii de microbi, precum și 100 de specii rare. Fiecare specimen de ADN găsit oferă o altă piesă a puzzle-ului evoluției. Oamenii de știință pot folosi acest puzzle pentru a analiza modul în care funcționează un organism.

De exemplu, unele gene sugerează cum respiră o ființă. Sau pot oferi informații despre locul organismului în arborele vieții, scrie Science Alert.

De ce este acest microb cu tentacule atât de rar?

Motivul pentru care atât de puțini oameni de știință au văzut acești microbi este că eșantionarea este o problemă majoră. Asta înseamnă că majoritatea echipelor de cercetare prelevează mostre doar din câteva locații sau chiar dintr-una singură.

Această cercetare, care a durat doi ani, a implicat colectarea și investigarea a peste 1.000 de mostre.

De la lacurile și iazurile din Varșovia, Polonia, până la sedimentele marine din Marea Nordului și Marea Mediterană de pe coastele Italiei și Portugaliei și până la cursurile de cretă din Dorset, Marea Britanie, oamenii de știință din spatele acestui studiu au căutat microbi.

Rezultatele au fost pe măsura efortului: în total, au fost găsite peste 500 de specii, incluzându-le pe cele rare și pe cele noi.

Microbiologia face parte din istoria umană

Prima formă de viață de pe Pământ a apărut în apă sub forma unor creaturi prea mici pentru ca ochiul uman să le poată vedea și a rămas așa timp de miliarde de ani. Microbii trăiesc peste tot în jurul nostru. Ei pot fi găsiți în orice habitat, de la bălți până la oceane. Dar sunt încă atât de multe lucruri pe care nu le știm despre ei.

Unele dintre aceste organisme microscopice au evoluat de la ființe simple la ființe mai complexe, dând în cele din urmă naștere întregii vieți vizibile din jurul nostru. Alții cu greu s-au schimbat și și-au păstrat dimensiunea minusculă.

Microorganismele au fost primii prădători de pe Pământ, iar poftele lor lacome au condus la evoluția vieții mai complexe în primele epoci ale istoriei Pământului.

După evoluția vieții complexe, microbii au devenit principala sursă de hrană pentru alte creaturi precum krill și plancton, care la rândul lor sunt hrană pentru specii mai mari. Dacă organismele din partea de jos a lanțului trofic ar dispărea, toate celelalte părți de deasupra lor s-ar prăbuși și ele.

Evoluția s-a petrecut treptat, pe parcursul unui timp extrem de lung

Scara de timp este atât de lungă încât este greu de înțeles. Dacă am înghesui toată istoria de 4,5 miliarde de ani a Pământului într-un singur an, viața ar exista la scară microscopică până la sfârșitul lunii octombrie.

Oamenii ar apărea în ultimele 30 de minute ale anului și am fi conștienți de existența microbilor cu mai puțin de trei secunde înainte de Anul Nou.

Arborele vieții arată modul în care organismele sunt legate între ele. Privindu-l, putem vedea că cea mai mare parte a vieții de pe Pământ este încă la scară mică, cu animale, plante și ciuperci limitate la un mic grup de ramuri din grupul eucarya.

Spre deosebire de celelalte două grupuri, arheele și bacteriile, membrii eukarya își stochează ADN-ul în nucleul celulei.

Un microb cu tentacule care a fost văzut extrem de rar

L. loyezae se află în ramura ciliate a eukarya. Oxigenul este letal pentru L. loyezae și are tentacule care se întind și se contractă pentru a prinde prada. Oamenii de știință au descoperit mii de specii de ciliate.

Ciliatele trăiesc în medii acvatice, în pelicule subțiri de apă din sol și chiar în locuri unde nu există oxigen. Deși viața lor depinde de apă, ele pot forma structuri de protecție pentru a rămâne latente până când mediul redevine umed.

Acestea sunt compuse dintr-o singură celulă și totuși sunt uimitor de diverse. Ciliatele au strategii de vânătoare interesante: unele tipuri sunt specializate în consumul de filamente de cianobacterii, pe care le aspiră cum fac oamenii cu spaghetele.

Ciliatele pot înota. Altele au un stil de viață sedentar, cum ar fi Vorticella, care are o tulpină cu care se atașează de suprafețele scufundate.

Unele specii de ciliate formează relații fizice permanente cu alte grupuri de organisme, lucru cunoscut sub numele de simbioză.

De exemplu, acestea pot adăposti alge verzi în interior pentru a mânca zahărul produs de alge prin fotosinteză. În schimb, ele protejează algele de virusuri și alge mai mari (chiar și algele pot face infecții virale).

Unde trăiesc ciliatele?

Unele specii de ciliate trăiesc în comunități dens populate, în special în medii bine oxigenate. Dar altele trăiesc în număr atât de mic încât găsirea lor este precum căutarea a o mie de ace într-un car de fân de mărimea Muntelui Everest.

Scopul cercetătorilor este să găsească cât mai multe dintre aceste specii rare și neobișnuite. Ei se folosesc cunoștințele despre ecologia speciilor ca indicii.

Dacă oamenii de știință știu că un microb preferă să trăiască în habitate întunecate, lipsite de oxigen, nu-l caută pe suprafața apei unde există mult oxigen și lumină. A fost nevoie de mii de ore de privit la microscop pentru a găsi patru L. loyezae și de multă fizioterapie pentru spatele cocoșat și durerile de gât cauzate de acest lucru.

De ce este important acest microb cu tentacule?

Este ușor să te simți detașat față de microbii invizibili. Cei mai mulți dintre noi nu vor ajunge niciodată să vadă unul suficient de mărit pentru ca vederea să îl poată capta. Însă studierea microbilor a ajutat la realizarea unora dintre cele mai importante descoperiri științifice din istorie.

Microbii iau viață atunci când provoacă boli la animale și plante și dezvoltă în mare înfloriri masive care distrug fermele de acvacultură.

Dar nu am putea trăi fără ei. Microbii sunt responsabili pentru supraviețuirea ecosistemelor noastre și pentru recuperarea lor după daune precum poluarea sau schimbările climatice. Nu putem cultiva alimente fără microorganisme. De asemenea, microbii ne curăță canalizările. Unii pot produce antibiotice și alte medicamente, alții sunt implicați în producția de alimente.

Prin urmare, explorarea lumii microbiene merită toate eforturile noastre.

Vă recomandăm să citiți și:

Un nou supercontinent se formează chiar „sub picioarele noastre”

Asteroidul Ryugu ascunde dovezi neașteptate ale unui ocean în miniatură

Astronomii au descoperit noi dovezi ale apei lichide sub calota polară sudică a lui Marte

Cum se mișcă bacteriile? Cercetătorii și-au dat seama abia după 50 de ani