De ce nu ne vizitează extratereștrii? Un nou studiu oferă un răspuns cât se poate de clar

Paradoxul Fermi nu pare să dispară prea curând, fiind unul dintre cele mai convingătoare exerciții de gândire. Paradoxul plasează estimările semnificative pentru numărul de civilizații din galaxie în contrast cu faptul că omenirea nu a întâlnit (din câte știm) niciuna dintre acele civilizații.

Paradoxul Fermi dictează că, dacă civilizații care avansează rapid există în Calea Lactee, una ar fi trebuit să ajungă aici, în Sistemul Solar. Faptul că niciuna nu a ajuns sugerează că, de fapt, nu există.

• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ
• De la nopți obositoare, la coșmaruri: cum ne dă peste cap consumul de alcool

Mulți gânditori și oameni de știință au abordat Paradoxul Fermi și au încercat să găsească un motiv pentru care nu vedem nicio dovadă a unei civilizații avansată tehnologic.

Viața ar putea fi extraordinar de rară, iar obstacolele călătoriilor interstelare ar putea fi pur și simplu prea mari. Totuși, un nou studiu propune un alt răspuns, anume că Sistemul Solar nu oferă ceea ce o civilizație avansată și longevivă dorește, adică tipul potrivit de stea.

De ce nu ne vizitează extratereștrii?

Noul studiu abordează Paradoxul Fermi din perspectiva tipurilor de stele. Lucrarea arată că nu toate tipurile de stele sunt dezirabile pentru o civilizație avansată tehnologic. Stelele cu masă scăzută, în special stelele pitice de tipul K, sunt cele mai bune ținte de migrație pentru civilizațiile longevive. Soarele nostru, pe de altă parte, este o stea de tip G2V, sau o stea pitică galbenă.

Studiul intitulat „Galactic settlement of low-mass stars as a resolution to the Fermi paradox” a fost acceptat pentru publicare în Astrophysical Journal. Autorii sunt Haqq-Misra și Thomas J. Fauchez, primul de la Blue Marble Space Institute of Science din Seattle, Washington, iar cel din urmă de la Universitatea Americană din Washington, DC.

Studiul începe cu un rezumat al Paradoxului Fermi. „O civilizație avansată ar putea să răspândească rapid prin galaxie, astfel că absența unei așezări extraterestre în Sistemul Solar implică faptul că astfel de civilizații expansioniste nu există”, explică cercetătorii.

Una dintre cele mai faimoase analize ale Paradoxului Fermi

Autorii studiului au făcut referire la una dintre cele mai faimoase analize ale Paradoxului Fermi, făcută de astrofizicianul american Michael Hart în 1975. Hart a arătat modul prin care o civilizație s-ar putea extinde prin galaxie într-o perioadă de timp mai scurtă decât vârsta galaxiei. În analiza sa, Hart a explicat că o civilizație tehnologică ar fi avut destul timp să ajungă la omenire, însă doar dacă ar fi început în urmă cu mai puțin de 2 milioane de ani. Potrivit lui Hart, singura explicație pentru lipsa de dovezi pentru extratereștrii este pur și simplu că aceștia nu există.

Astfel, în studiul său, Hart a ajuns la câteva concluzii. SETI și eforturile similare de căutare a vieții extraterestre sunt o pierdere de timp și de bani, iar dacă cineva ar fi să colonizeze Sistemul Solar, cel mai probabil o vor face urmașii noștri.

Totuși, autorii noului studiu nu sunt de acord cu Michael Hart.

Autorii noului studiu explică de ce nu ne vizitează extratereștrii

Mulți oameni care iau în considerare Paradoxul Fermi cred că stelele sunt atractive în mod uniform pentru civilizațiile cu capacități spațiale și că astfel de civilizații s-ar răspândi peste tot în mod egal. Autorii noului studiu nu cred asta.

„Noi sugerăm, în baza ipotezei stabilite de Hansen și Zuckerman (2021), că o civilizație avansată va prefera să se stabilească într-un sistem cu masă scăzută de tipul K sau M, evitând stelele cu masă crescută, astfel încât să-și maximizeze longevitatea în galaxie”, au scris cercetătorii, potrivit Science Alert.

Măsurarea stelelor în funcție de longevitatea lor nu este ceva intuitiv pentru oameni. Dacă un tip de stea are o durată de viață de 10 miliarde de ani și alta de 10 trilioane de ani, ce contează atunci? Doar unui astrofizician i-ar păsa.

În cât timp ar putea ajunge o civilizație galactică la toate stelele cu masă scăzută?

Însă acum, imaginează-ți că te numeri printre cei care decid în numele unei civilizații veche de milioane de ani (sau chiar mai mult) și care s-a extins în diferite sisteme solare. În acest caz, vârsta unei stele ar conta pentru tine.

Stelele pitice de tipul K și M sunt longevive. Chiar și pentru o civilizație extraordinar de avansată, colonizarea unui alt sistem solar ar necesita numeroase resurse. De ce să le irosești pe un sistem solar care nu ar mai rezista prea mult timp?

Autorii noului studiu au calculat o nouă estimare pentru intervalul de timp necesar pentru ca o civilizație galactică să colonizeze galaxia dacă acea civilizație ar avea în vedere doar stele pitice de tipul K și M. Astfel, cercetătorii cred că ar fi nevoie de două miliarde de ani pentru ca o civilizație galactică să ajungă la toate stelele cu masă scăzută.

Timpul este „stăpânul Universului nostru”

Aceste estimări sunt bazate pe o civilizație care se răspândește printr-o galaxie în valuri. Ar exista perioade de timp în care civilizația ar aștepta pentru un pasaj în apropierea unei stele preferabile. Așadar, autorii noului studiu spun că scenariul estimat la 2 milioane de ani poate fi, în mod sigur, respins.

„Totuși, lipsa așezărilor extraterestre în Sistemul Solar corespunde cu faptul că expansiunea este limitată la jumătate din galaxie, adică stelele pitice de tip M sau K”, mai scriu cercetătorii în studiul lor.

Chiar și așa, oamenii de știință cred că merită să continuăm să căutăm semne ale civilizațiilor extraterestre și nu sunt de acord cu Hart că SETI și eforturile similare sunt o pierdere de timp și resurse.

Timpul este „stăpânul Universului nostru”. De la propriile noastre vieți și vârstele civilizațiilor extraterestre și până la viața și moartea stelelor și planetelor, timpul le stăpânește pe toate. Relativitatea poate interveni, însă nu va opri trecerea timpului.

Nu știm ce fel de civilizații ar putea exista și cum ar considera acestea timpul. Suntem oare părtinitori din cauza propriei noastre experiențe? Cu siguranță.

Atât de multe necunoscute

Totuși, ce-ar fi dacă viața extraterestră ar fi atât de diferită încât până și încercările noastre umile de a dezbate Paradoxul Fermi ar avea nevoie de o schimbare de direcție? Ce-ar fi dacă modul în care înțeleg și percep civilizațiile extraterestre timpul ar fi atât de diferit față de al nostru?

Aici sfârșesc multe discuții despre Paradoxul Fermi. Sunt atât de multe necunoscute, iar noi nici măcar nu știm câte nu cunoaștem. Din multe puncte de vedere, omenirea este încă „un copil”.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ar putea extratereștrii să-și dea seama că Pământul este locuit? Un nou studiu a încercat să afle tocmai asta

Ce indicii ar lăsa extratereștrii dacă ar vizita Sistemul Solar?

Gazul ilariant, un drog foarte popular, ne-ar putea ajuta să găsim extratereștri

Extratereștrii ar putea muta planete întregi pentru a transmite mesaje către alte civilizații